Scurtă istorie a Zilei Drapelului Național
- Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
- O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
- Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa
- În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a vut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.
- Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.
- Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pina in 1862, a avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală ,România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
- Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.
Vezi și
Lipsa documentarii prealabile comentariilor si parerilor personale , pune oamenii politici in situatii penibile . Nu stiu cam cat a studiat dnu Zgonea si nici nu pot sa-mi exprim parerea in supertioritatea studiilor lui , dar faptul ca nu te documentezi si nu citesti nici acum cand ai ajuns in fruntea statului , ma face sa cred ca nu merita aceasta onoare !
Este atat de simplu să fi deștept !
UDMR si asazisele tinuturi secuiesti , nu pot reprezenta niciodata un stat autonom cu drapel , asa ca nu pot arbora niciodată un drapel , nefiind obiectul legal al dicutiei .
Autoritațiole , ori nu cunosc Legea , ori nu au autoritatea de a aplica Legea !
Deci UDMR , incearca manevre ieftine pentru a se declara stat indepoendent pe teritoriul Romaniei !
UDMR , trbuie sa inteleaga faptul ca asaziosul Tinut Secuiesc este teritoriu al statului Roman si nu face obiectul disputelor iredentiste si sovine !
Trebuia sa clarificam si problema autonomiei si a populatiei majoritare din Transilvania , de ce romanii sunt minoritari in țara lor ! Iar mare parte a populatiei au parasit zona de conflict , refugiindu-se la rudele din partea tarii unde nu au ajuns armatele turbate !
Sunt cazuri cand si acum in zilele noastre la unele magazine din Transilvania nu poti cumpara o paine , daca nu stii limba maghiara . Nu trebuie sa uitam toate aceste comportamente ostile ale iredentistilor din tara noastra !
Aceasta ar fi doar una din explicatiile sumbre prin care populatia de origine romana din anumite zone din Transilvania este minoritara ! Maghiarii , in speta UDMR , trebuie sa inteleaga despre Romani ca daca sunt toleranti , nu sunt si prosti , iar documentele istorice nu pot fi falsificate !
Sunt cazuri cand si acum in zilele noastre la unele magazine din Transilvania nu poti cumpara o paine , daca nu stii limba maghiara . Nu trebuie sa uitam toate aceste comportamente ostile ale iredentistilor din tara noastra !
Aceasta ar fi doar una din explicatiile sumbre prin care populatia de origine romana din anumite zone din Transilvania este minoritara ! Maghiarii , in speta UDMR , trebuie sa inteleaga despre Romani ca daca sunt toleranti , nu sunt si prosti , iar documentele istorice nu pot fi falsificate !
COMENTARIU. Drapelul secuiesc pe Parlamentul României și declarațiile iresponsabile ale lui Valeriu Zgonea
Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților
Ieri am aflat că decizia Biroului Permanent și a grupurilor parlamentare din Camera Deputaților a fost aceea de a nu reacționa oficial în chestiunea arborării drapelului secuiesc pe clădirea Parlamentului Ungariei. Tot ieri președintele Senatului României, Crin Antonescu, declara că nu se justifică o poziție oficială a Parlamentului României în această chestiune. Așadar decizie finală la București: Parlamentul României nu va reacționa oficial. Din păcate, ceea ce nu au înțeles Zgonea și Antonescu este faptul că și opțiunea de a nu reacționa este tot o reacție. Cum se vede reacția liderilor Parlamentului României?
Valeriu Zgonea și orbul găinii
Decizia Biroului Permanent al Camerei Deputaților a fost comunicată de președintele Camerei, PSD-istul Valeriu Zgonea. Redau citatul declarației preluat de Hotnews de pe Agerpres (nu am găsit declarația pe Agerpres):
“Decizia Biroului Permanent si a grupurilor parlamentare intr-o chestiune pe care eu o consider un joc de copii, din punctul nostru de vedere relatia dintre Parlamentul Romaniei si Parlamentul Ungariei este mult mai importanta decat comportamentul emotional al unor politicieni din ambele tari, am considerat oportun ca in acest moment sa nu avem nicio reactie la arborarea unui steag care nu apartine heraldicii si simbolisticii romanesti pe Parlamentul ungar. Este o chestiune pe care statul respectiv o decide. Din punctul nostru de vedere nu avem ce sa comentam, suntem preocupati in acest moment de viata romanilor, de generarea locurilor de munca, de o legislatie care sa fie coerenta pentru Romania ca stat membru al UE. Decizia a fost luata in unanimitate, astfel incat Parlamentul Romaniei considera ca aceasta a fost o reactie emotionala a unor politicieni, un joc de copii, noi nu intram in aceasta disputa. Nu traversam cea mai fericita perioada a relatiilor dintre Romania si Ungaria, dar asta nu inseamna ca trebuie sa adancim groapa pe care unii incearca sa o sape intre cele doua popoare si state vecine si prietene”, a spus Zgonea, dupa sedinta conducerii Camerei. El a adaugat ca ministrul de Externe si Guvernul Romaniei au avut o reactie puternica in aceasta privinta, “suficient de matura si echilibrata”.
Aici Zgonea nu poate fi acuzat de prostie. Cel mult i se poate imputa faptul că e orb. Arborarea drapelului secuiesc pe clădirea Parlamentului Ungariei nu a fost făcută de către niște tineri teribiliști, așa cum a înțeles se pare Zgonea și restul celor din Biroul Permanent. Drapelul a fost arborat în mod cât se poate de oficial de conducerea Parlamentului Ungariei. Poate că la București pare a fi o joacă de copii însă la Budapesta nu a fost absolut deloc așa.
”…steag care nu apartine heraldicii si simbolisticii romanesti”. I-auzi! Serios? Dar oare acel drapel nu se dorește a fi al secuilor din România? Sunt cumva secui în Ungaria pe care acel drapel să-i reprezinte? Evident că nu! Acel drapel a fost arborat acolo TOCMAI pentu că se dorește a reprezenta pe secuii din România. Iar asta nu este o speculație! Nu! Budapesta chiar asta a declarat: că arborează acest drapel în semn de solidaritate cu lupta pentru autonomie teritorială a secuilor din România!
Dacă Zgonea ar fi dat un simplu search pe goagăl ar fi văzut că acei ”unii” care încearcă să sape groapa dintre cele două popoare sunt de fapt președintele Parlamentului Ungariei, Laszlo Kover, care a inițiat personal ceremonia de arborare a drapelului, și șeful Guvernului de la Budapesta, care a tolerat declarațiile absolut iresponsabile și în afara uzanțelor diplomatice ale ambasadorului său la București, Oszkar Fuzes. Deci se vede foarte clar cine anume încearcă să sape o groapă în relațiile diplomatice dintre România și Ungaria.
Realitatea ne arată, din nou, că guvernul lui Victor Ponta răspunde la șantajul UDMR. Kelemen Hunor declara ieri că ar fi de ”cascadorii râsului” ca Parlamentul României să reacționeze oficial la gestul Parlamentului de la Budapesta. Dorința UDMR a fost onorată. Din nou!
Ce aștepta ministrul Titus Corlățean de la Parlamentul României
Titus Corlăţean
Potrivit Mediafax, Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, sâmbătă seară, răspunzând unei întrebări legată de arborarea steagului secuiesc în Parlamentul ungar, că aşteaptă o reacţie din partea conducerii Parlamentului de la Bucureşti “în sensul unei demnităţi a poziţiei”.
“Aştept şi eu o reacţie din partea conducerii Parlamentului României, nu în sensul de a fi mai încinşi la minte decât sunt cei de la Jobbik, sau cei care agită spiritele la Budapesta, dar în sensul unei demnităţi a poziţiei şi în sensul unui semnal foarte clar. Şi aici sunt de acord cu ceea ce spunea domnul Năstase”, a spus Corlăţean, la Antena 3.
Corlățean nu aștepta o reacție din partea Parlamentului României pentru că simțea că nu poate face față situației ci pentru că ministul Corlățean știe ce înseamnă uzanțele diplomatice iar când un stat cu care ai relații diplomatice face un gest ostil la adresa ta trebuie să reacționezi. Dacă după declarația secretarului de stat din Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta, Zsolt Nemeth, MAE de la București a reacționat, uzanțele diplomatice cereau ca Parlamentul României să reacționeze la gestul președintelui Parlamentului Ungariei. Nupentru că ar fi dorit să adâncească groapa, ci pentru că asta cer uzanțele diplomatice și pentru că așa transmiți o poziție fermă, coerentă și demnă. Practic, prin decizia de a nu reacționa, Parlamentul României a dus în derizoriu reacțiile de până acum ale ministerului condus de Corlățean. Per ansamblu, România transmite din nou cancelariilor europene un mesaj lipsit de coerență și demnitate.
Zgonea plusează și vrea drapelul secuiesc în fața Parlamentului României
“Din punctul nostru de vedere, daca vreti sa avem o reactie, le-am si propus colegilor mei sa facem in fata (n.r. – in fata Palatului Parlamentului) un ansamblu in care sa avem steagurile fiecarui judet, heraldica si simbolistica fiecarui judet. Este si o mandrie si o onoare pentru presedintele fiecarui consiliu judetean sa vada in fata Parlamentului Romaniei – asa cum vedeti si in fata Parlamentului maghiar sau ungar – simbolistica fiecarei comunitati din care provenim noi”, a afirmat Zgonea citat de Agerpres.
Aici Zgonea poate fi acuzat de prostie. Zgonea se arată deschis să pună în practică dorința celor de la Partidul Civic Maghiar care au solicitat în repetate rânduri ca drapelul secuiesc să fie arborat în/pe/la Parlamentul României. Toată opinia publică știe că drapelul județului Harghita și cel al județului Covasna sunt identice cu drapelul așa-zisului ținut secuiesc, un drapel inventat de curând de către Consiliul Național Secuiesc, o organizație neînregistrată juridic în România și care militează pentru autonomia teritorială a maghiarilor, și despre care heraldistul Szekeres Attila, cel care a realizat toate stemele localităților din județele Covasna și Harghita (steme din care reprezentarea românilor lipsește evident!) a afirmat deja că este de fapt o față de pernă (detalii aici) și că el nu l-ar arbora.
Într-un moment de nebunie/prostie președintele Camerei Deputaților se arată dispus să arboreze drapelele tuturor județelor, și deci și pe cele ale județelor Covasna și Harghita, în fața Parlamentului României. Practic, Parlamentului României nu doar că nu reacționează la gestul sfidător al Parlamentului Ungariei ci chiar îi va urma exemplul. Mesajul a fost deja preluat la Budapesta, agențiile de presă titrând faptul că Bucureștiul va arbora cel puțin un drapel secuiesc în fața Parlamentului României (detalii aici). Evident, ungurii își râd în barbă de noi. Nu doar că nu vom reacționa la gestul lor, dar ne-au convins chiar să arborăm și noi drapelul secuiesc pe Parlament.
Zgonea face această afirmație după ce Curtea de Apel Târgu Mureș a ANULAT definitiv și irevocabil hotărârea Consiliului Județean Harghita, condus de UDMR-istul Borboly Csaba, prin care a fost adoptat drapelul județului Harghita (documentul aici). Și, contrar celor opinate de mulți habarniști, instanța a anulat acel drapel nu pentru că era identic cu cel secuiesc, ci pentru că legislația românească nu permite existența unor drapele ale unităților administrativ-teritoriale. Deci județul Harghita NU are în acest moment un drapel. La fel nici municipiul Târgu Secuiesc nu are un drapel pentru simplul fapt că a fost anulat definitiv și irevocabil în iulie 2010 (documentul aici). În concluzie, cea vrea să facă Zgonea este la fel de ilegal ca și cee ce fac instituțiile publice din Covasna și Harghita care arborează drapelul secuiesc pe școli, grădinițe, spitale, primării etc.
Ce spune legea?
dr. Codrin Munteanu
În România nu există în acest moment o legislație care să permită consiliilor locale sau județene să adopte steaguri proprii ale unităților administrativ-teritoriale.
Singurul simbol pe care un consiliul local/județean îl poate adopta legal în acest moment este stema, care este reglementată de H.G. nr. 25/2003. Potrivit Deciziei nr. 625/R pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. 2062/119/2009, decizie prin care a fost anulată definitiv și irevocabil hotărârea Consiliului Local Târgu Secuiesc prin care a fost adoptat un drapel al municipiului, ”Instanța de recurs reține că legea a individualizat fără dubii care sunt simbolurile pe care le poate avea, în cazul de față, un municipiul, respectiv stema. Nu există în lege referiri la posibilitatea instituirii de către un consiliu local al unei unități administrativ teritoriale (nota mea: este și cazul consiliului județean!) a unor alte simboluri – cum sunt cele din prezenta cauză: drapel și fanion. Nu se pot asimila stemei alte simboluri întrucât legea nu prevede această posibilitate”. (documentul aici)
De altfel, o persoană mult mai avizată decât Zgonea pe acest subiect, fostul prefect al județului Covasna, dr. Codrin Munteanu, a declarat în luna noimebrie a anului trecut că ”Singurul simbol care poate fi aprobat legal, potrivit prevederilor legale în vigoare, şi prevăzut ca atare ca simbol al unităţii administrativ-teritoriale este stema. Nu există în legislaţia românească conceptul de steag al unităţii administrativ-teritoriale” (detalii aici).
Zgonea s-a dezis și el de românii din Covasna și Harghita
Tot Agerpres, preluat de Hotnews, puncteză și o altă declarație a lui Valeriu Zgonea cu privire la simbolistica din Covasna și Harghita. ”Zgonea a precizat ca judetele Harghita si Covasna au o heraldica, o simbolistica aprobata de statul roman si aceea va fi prezenta pe steagul care va fi arborat la Parlament alaturi de celelalte”.
Zgonea se dezice și el de românii din Covasna și Harghita care au protestat în nenumărate rânduri cu privire la faptul că autoritățile publice locale din Covasna și Harghita adoptă tot felul de steme și drapele în simbolistica cărora românii NU sunt reprezentați. Evident că toate aceste simboluri au fost adoptate legal de către statul român (cel puțin stemele!) însă ele au fost adoptate în mandatul guvernelor Tăriceanu și Boc la șantajul ordinar al UDMR. Românii din Covasna și Harghita se așteptau ca acum, odată cu schimbarea puterii, cineva să le facă și lor dreptate iar toate aceste hotărâri prin care au fost adoptate steme din care ei lipsesc să fie modificate. Mesajul lui Zgonea este cât se poate de clar: își asumă hotărârile antiromânești ale guvernelor anterioare!
http://www.dantanasa.ro/2013/02/19/comentariu-drapelul-secuiesc-pe-parlamentul-romaniei-si-declaratiile-iresponsabile-ale-lui-valeriu-zgonea/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu