Stramosii nostri sau luptat mii de ani pentru intregirea acestui teritoriu Sfant - ROMANIA „Spuneţi generaţiilor viitoare că noi ne-am făcut suprema jertfă pe câmpul de luptă pentru unitatea naţională a poporului român”
Una din cele mai mari ineptii , pe care le poate debita mintea umană - Regionalizarea Romaniei cu multe ”Capitale și Drapele” !
N Iorga Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean;urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la linguşire.
Vezi și
Minciuna cu solicitarea ue pentru regionalizarea Romaniei
,,În privinţa regionalizării, reprezentanţii Comisiei au fost foarte expliciţi spunând că niciun oficial nu a cerut României să înfiinţeze regiuni, nici măcar să descentralizeze Autorităţile de Management la nivel regional. Dimpotrivă, aceştia consideră că nu este de dorit un asemenea proces de descentralizare a Autărităţilor de Management în România, în condiţiile capacităţii naţionale existente regionalizarea managementului fondurilor europene putând reprezenta în viitor un regres. Facem un apel la Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea să producă orice fel de declaraţie, scrisă sau verbală, a unui oficial de la Bruxelles, care să îi sprijine pledoaria din ţară în susţinerea eficientizării managementului fondurilor europene prin regionalizarea AMurilor.” Acesta text reprezintă un fragment din Comunicatul Institutului pentru Politici Publice (IPP), pe care-l publicăm integral în continuare.
IPP cere Premierului Ponta să se implice în pregătirea unui document profesionist dupa ce Comisia Europeană a respins din nou Draftul Acordului de Parteneriat pentru exercitiul financiar 2014 -2020
INFORMARE DE PRESĂ
București, 28 iunie 2013. României i s-a respins, la începutul acestei săptămâni, noua variantă a Draftului Acordului de Parteneriat prezentată recent Comisiei Europene drept bază a negocierilor priorităților de finanțare din următorul exercițiu financiar 2014 – 2020, documentul fiind considerat imatur. Institutul pentru Politici Publice (IPP) care a avut, în ultimele zile, discuții la Bruxelles la nivelul conducerii DG Employment şi DG Regio, a putut constata cât de rezervați sunt, în acest moment, reprezentanții Comisiei Europene față de capacitatea României de a pregăti un document fundamentat și vizionar cu domeniile și țintele majore de dezvoltare solicitate spre finanțare din fonduri structurale în perioada următorilor 7 ani. Dimpotrivă, oficialii români care au purtat discuții sectoriale cu Bruxelles-ul au căutat mai degrabă să determine o finanțare incrementală, cu consecința ne-modernizării statului, în loc să profite de oportunitatea dată de viitoarele fonduri structurale pentru a schimba major cursul unor domenii retrograde. În cel al asistenței sociale, de exemplu, s-a constatat că statul român nu are determinare, datorită rezistenței sistemului public la schimbare, să închidă instituțiile mari rezidențiale (cu până la 300 de persoane cu diverse dizabilități) pentru a dezvolta mai multe servicii în comunitate cu îngrijire superioară per tip de dizabilitate (îngrijire la domiciliu, locuinţe protejate în comunitate, centre de zi, etc).
Cea mai recentă variantă a documentului de negociere asumată de Guvernul României nu este profesionistă, aprecierea reprezentanților Comisiei Europene fiind, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP), o dovadă clară a superficialității cu care s-au desfășurat consultările cu segmentele interesate din societate, respectiv a calității slabe a consultanței care s-a contractat în ultimele luni pentru a pregăti acest document. Instituțiile statului român se comportă iresponsabil cu privire la oportunitățile de modernizare pe care le oferă viitoarele fonduri europene, făcând proba că nu au capacitate internă să gestioneze procesul de negociere dar nici interes real să selecteze consultanți profesioniști și dedicați care pot contribui în mod real la pregătirea unor instrumente profesioniste de negociere. Sumele estimative care se anunță a fi alocate României, comparativ cu alte altor țări recent intrate în UE sunt de aprox. 40 miliarde euro, de unde și gravitatea comportamentului autorităților din România – a Ministerului Fondurilor Europene, în special.
În privința regionalizării, reprezentanții Comisiei au fost foarte expliciți spunând că niciun oficial nu a cerut României să înființeze regiuni, nici măcar să descentralizeze Autoritățile de Management la nivel regional. Dimpotrivă, aceștia consideră că nu este de dorit un asemenea proces de descentralizare a AM în România, în condițiile capacității naționale existente regionalizarea managementului fondurilor europene putând reprezenta în viitor un regres. Facem un apel la Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Liviu Dragnea să producă orice fel de declarație, scrisă sau verbală, a unui oficial de la Bruxelles, care să îi sprijine pledoaria din țară în susținerea eficientizării managementului fondurilor europene prin regionalizarea AMurilor.
Fiind, în acest moment, statul cel mai înapoiat din punct de vedere al stadiului negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene în legătură cu viitorul exercițiu financiar al UE 2014 – 2020, facem un apel către Premierul Victor Ponta să trateze cu seriozitate pregătirea acestui document care reprezintă fundamentul modului în care urmează să se cheltuiască banii în proiecte de dezvoltare aferente următorilor 7 ani în România. Susținerea unui document neprofesionist, chiar daca va fi până la urmă semnat și de către Comisie, va înseamna alți 7 ani de stagnare dacă nu regres și implicit frustrări că fondurile europene nu duc la țintele de modernizare așteptate de români, ceea ce va duce, curând, la amplificarea sentimentelor anti-europene. Atragem atenția că euro-scepticismul nu are neapărat la bază birocrația europeană cât lipsa de competență a autorităților naționale de a performa la nivelul standardelor europene, așa cum alte țări membre reușesc să o facă.
Liviu Dragnea: „Fiecare regiune va avea mai multe capitale”
Vicepremierul Liviu Dragnea a încercat să clarifice problema regionalizării României. El spune că varianta cu o singură capitală pentru o regiune de dezvotare nu este bună şi asta pentu că celelalte judeţe nu vor „simţi” beneficiile regionalizării.
Ei nu cunosc și nu citesc si nu respectă Legea și Constituția !
Daca : <Referitor la capitalele regiunilor, Liviu Dragnea sustine ca "fiecare regiune va avea mai multe capitale" > ,asa cum recunoaste Dragnea , inseamna ca vom avea mai multe localitati autonome !
De ce să faci mai multe ”Capitale”! dacă nu gîndești o mare ticăloșie de ditrugere prin fărîmițare , pentru Romania ?
Fiecare ”Capitală” , gandiți-vă , ca v-a avea un aparat birocratic imens separat , cu cheltuieli impresionante , cu ticaloșii și șmenării separate , iar ”Baronul zonei” se v-a purta ca pe proipria moșie !
De ce să faci mai multe ”Capitale”! dacă nu gîndești o mare ticăloșie de ditrugere prin fărîmițare , pentru Romania ?
Fiecare ”Capitală” , gandiți-vă , ca v-a avea un aparat birocratic imens separat , cu cheltuieli impresionante , cu ticaloșii și șmenării separate , iar ”Baronul zonei” se v-a purta ca pe proipria moșie !
Regionalizarea - Miza Economica
Regionalizarea este ultima faza a dezmembrarii iremediabile a Romaniei !Constitutia Romaniei
| TITLUL VII Revizuirea Constituţiei | |
| Iniţiativa revizuirii | ARTICOLUL 150 (1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. |
| Procedura de revizuire | ARTICOLUL 151 (1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. (3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. |
| Limitele revizuirii | ARTICOLUL 152 (1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. (3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război. |
Magiarii UDMR vor sa elimine din art. 1
Să nu uitați niciodată că :
Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
Constitutia Romaniei Articolul 1 Statul roman
(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
(2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.
(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.
(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.
(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
(2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.
(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.
(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale.
(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
Va mai aduce-ti aminte cait de mare era Romania ?
Dar ca Romania se invecina cu Polonia ?
Au trecut multi ani si s-a uitat cat de mare era tara noastra .
Mai trist este ca nu se mai vorbesti nici in scoli , nici in institutii , cat de mare si bogata era Romania !
Ceausescu a tinut cu dintii de romania si nici marile puteri nu se incumetau sa gandeasca cel putin ca se pot apropăia de vreo bucata de pamant romanesc .
Poate ca mergea si regionalizarea , daco guvernanții , făceau dovada in cei 23 de ani , ca sunt capabili sa conducă Romania catre progres și civilizatie !
Chiar ei , guvernanții recunosc cu mîndrie , că ”Statul este prost administrator” - tradus inseamnă ca Romania este condusă de proști !
Cum sa-i lași sa destrame Romania ?
Poate ca mergea si regionalizarea , daco guvernanții , făceau dovada in cei 23 de ani , ca sunt capabili sa conducă Romania catre progres și civilizatie !
Chiar ei , guvernanții recunosc cu mîndrie , că ”Statul este prost administrator” - tradus inseamnă ca Romania este condusă de proști !
Cum sa-i lași sa destrame Romania ?
Regionalșizarea , inseamna dezmembrarea romaniei in mai multe bucati , conform intereselor straine in zonele respective !
Rusia , si-a luat partea si nu se mai pune !
REGIONALIZAREA ROMANIEI VISUL AMERCANILOR
O inepție mai mare , ca sa nu spunem ”Barbarie” , nu cred ca a existat vreodată în Istoria Popoarelor Lumii !
Nici o orînduire din istoria Poporului Roman , nu a gîndit divizarea/distrugerea propriei Nații !
Fiecare ”capitală” din gîndirea lui Dragnea , v-a avea o birocratie numeroasa , cheltuieli infinit mai mari , iar toate aceste capitale vor fi conduse de la centrul din bucurești ?
O tîmpenie mai mare este ca , cică , fiecare regiune v-a avea cîte un guvern propriu , toate , supervizate de guvernul de la București !
Nu mai spunem de bulversarea domiciliului cetățenilor si de bătălia pe proprietățile trerenurilor cu noi adrese !
Consider ca se v-a crea o debandadă si un haos de nedescris !
Adică , mai binezis , după ce au jefuit Avuția Națională , acum , prin ”Regionalizare” iși vor împărți și Țara intre ei !
Regionalizarea României: între “dezastru naţional” şi aşteptări contrazise
În cercul mai larg al USL, dincolo de elita politică
restrânsă, există opinii despre procesul regionalizării, care contrazic
comoditatea liderilor.
Foarte recent, un sondaj de opinie realizat de IRES aduce la iveală că majoritatea populaţiei româneşti nu manifestă o spaimă atât de mare pe cât se spune faţă de o regionalizare care ar ţine cont de istoria şi de specificul etnic al provinciilor. La întrebarea : „Consideraţi că separarea maghiarilor pe criterii etnice ar putea constitui un risc al regionalizării pentru România?” 48,9% răspund DA şi 46,7% răspund NU. Ca să înţelegem însă o anumită tendinţă a societăţii româneşti, una care va fi tot mai vizibilă în anii care vin, să remarcăm şi distribuţia pe vârste. Mai mult de jumătate din cei trecuţi de 51%, sunt de părere că utilizarea criteriului etnic ar fi un pericol, dar în categoria de vârstă cuprinsă între 18 şi 35 de ani, numai 37,2% sunt de părere că ar exista cu adevărat vreun risc.
Acest sondaj ar trebui însă utilizat cu discernământ, căci el măsoară nu opinia românilor faţă de o problemă dezbătură cu calm şi sinceritate, ci percepţia rezultată la capătul unor numeroase campanii agitatorice. Se ştie că toţi militanţii anti-regionalizare vorbesc despre „separarea maghiarilor pe criterii etnice” ca despre un pericol de la sine înţeles, ceea ce face ca mulţi respondenţi să fi spus DA în mod automat. Există deja în viaţa publică românească un lexic infamant: „separatism”, „criterii etnice”, „federalizare” şamd. Sondajul descrie aşadar o stare modificabilă prin dezbateri capabile să cureţe lexicul de mai sus de conotaţiile sale preponderent negative. Câtă vreme „separatism” sună ca „iredentism” dacă nu cumva ca „terorism”, prin aluzii istorice implicite la basci sau irlandezi, nu se poate discuta cu seriozitate despre un proiect atât de important.
În fine sondajul cere să fie privit cu o anumită circumspecţie căci pune şi întrebări stranii şi incomprehensibile: „Consideraţi că dezbinarea românilor ar putea constitui un risc al regionalizării pentru România?” Peste 50% răspund DA, fireşte, căci nici nu se poate răspunde altfel. „Dezbinarea” este un termen familiar, din intimitatea limbii române, unul care are un conţinut prin excelenţă negativ. Evident că „dezbinarea românilor” e un lucru rău în orice context, ceea ce face ca întrebarea să fie nerelevantă şi totodată dubioasă. Cine îi „dezbină” pe români în procesul regionalizării?
Declaraţiile politice se scaldă şi ele în aceeaşi ambianţă tulbure. Într-o recentă emisiune de televiziune, ministrul care conduce procesul regionalizării, Liviu Dragnea a pus o întrebare echivocă: „E ceva foarte delicat: desenul regiunilor. Vor fi 8 sau deschidem cutia? Dacă o deschidem există riscul ca această dezbatere să nu se mai termine”.
Liderul PNL, Crin Antonescu a făcu tot declaraţie în acelaşi sens, dar ceva mai clară: „Cred că vom merge pe structura actualelor 8 regiuni”. În cercul mai larg al USL, dincolo de elita politică restrânsă există, însă şi alte opinii, care tind să pună în discuţie comoditatea liderilor. Academicianul, Răzvan Teodorescu, de pildă, fost ministru PSD al Culturii, a susţinut că regionalizarea României făcută cu cele 8 regiuni aşa cum sunt, cu o singură excepţie, „este o catastrofă naţională”. E un non-sens, a explicat Răzvan Teodorescu, să pui alături Prahova şi Călăraşi sau Brăila şi Constanţa”.
Subiectul pare aşadar să fie controversat în cadrul USL, în ciuda siguranţei de sine pe care o manifestă liderii la vârf. Nu doar în PSD, dar şi printre militanţii PNL din provincie există militanţi care ar dori o altă împărţire administrativă, una care să ţină seama de interesele locale concrete. De asemenea UDMR, ca şi alţi maghiari neîncadraţi politic, au susţinut încă din 2005 că la fel de catastrofală ca exemplele lui Răzvan Teodorescu este şi alăturarea judeţului Alba de Harghita. S-a uitat că guvernul Tăriceanu în ianuarie 2005 (când îi cuprindea şi pe liderii PD şi avea bune relaţii cu preşedintele Băsescu) afişase pe pagina de internet a Guvernului un proiect oficial care redesena toate regiunile, ridicându-le numărul la 16. Toate partidele „româneşti” s-au dezis însă tacit de acea reformă. În 2011 guvernul Boc avea deja alte propuneri care, aşa cum ne amintim, îi scandalizaseră pe maghiari.
De fapt de-a lungul anilor au fost elaborate destule proiecte alternative care au pus în evidenţă caracterul artificial al actualei împărţiri pe regiuni. În 1999 guvernul de atunci a trasat o hartă la repezeală, potrivit vulgatei naţionale, fără să-şi pună nicio problemă cu privire la eficienţa economică, la adevărul istoric, la conţinutul democratic, căci regiunile oricum nu primeau atribuţii, fiind pure ficţiuni cartografice. Aşadar părea puţin important cum sunt ele trasate.
Se vede, în orice caz, că modul expeditiv în care liderii politici ar dori să închidă discuţia este nepotrivit cu aşteptările reale ale societăţii. Subiectele delicate evocate aluziv de ministrul administraţiei, Liviu Dragnea, ca şi toate celelalte subiecte care privesc direct şi în cel mai înalt grad comunităţile locale ar trebui formulate clar şi explicit şi mai dezbătute fără pudori inutile şi ipocrite.
Sursa: Deutsche Welle
Dragnea, despre reorganizare: Fiecare regiune va avea mai multe capitale
Va dati seama citi bani o sa se cheluiasca pentru structurile regionale parazite in capul celor judetene existente? Ma intreb de unde banii, in tara in care pensionarii si asistatii depasesc cu mult numarul celor care muncesc. Sau mizeaza pe banii europeni care sint temporari si neabsorbiti?
Vicepremierul Liviu Dragnea incearca sa clarifice problema reorganizarii teritoriale, mentionand ca varianta cu o singura capitala pentru o regiune de dezvotare nu este buna si asta pentu ca celelalte judete nu vor "simti" beneficiile regionalizarii.
Vicepremierul Liviu Dragnea incearca sa clarifice problema reorganizarii teritoriale, mentionand ca varianta cu o singura capitala pentru o regiune de dezvotare nu este buna si asta pentu ca celelalte judete nu vor "simti" beneficiile regionalizarii.
"Toate variantele care apar sunt intentii ale unora sau altora, motivate de diverse cauze. Unii vor sa-si faca imagine proprie in interiorul partidului lor, altii vor sa tulbure apele pentru a genera tensiuni si pentru a obtine un anumit desen al regiunilor. Mai sunt altii care vor sa tulbure apele pentru a nu se intampla regionalizarea. Singurul proiect valabil de regionalizare a Romaniei este in lucru la Ministerul Dezvoltarii Regionale", a declarat Dragnea, citat de Adevarul.
El a mentionant ca in aceasta saptamana se va constitui la Ministerul Dezvoltarii un Consiliu Consultativ cu oameni foarte cunoscuti, profesori universitari si specialisti din mai multe domenii pentru a contura un proiect fiabil.
"Nu este un proiect pe care sa-l arunci pe masa dupa ce ai visat noaptea. Este un proces complex, primul de acest gen dupa Revolutie. Nu facem regionalizarea pentru un an. Aceasta regionalizare se va face pentru multe zeci de ani si are ca spot imbunatatirea vietii cetatenilor si o dezvotare echilibrata a acestei tari. Am constatat ca dupa 23 de ani de la Revolutie in Bucuresti este mult prea multa putere si mult prea multi bani, iar cetatenii Romaniei sunt mult prea departe de aceste lucruri. Odata cu regionalizarea, si decizia si banii vor fi adusi foarte aproape de comunitati", a completat vicepremierul .
Referitor la capitalele regiunilor, Liviu Dragnea sustine ca "fiecare regiune va avea mai multe capitale".
"Am mai vazut la televizor razboiul capitalelor. S-au aruncat niste harti pe televizor si o gramada de "specialisti in datul cu parerea" vorbesc unde sa fie capitala. Nu acesta este subiectul principal. Pot sa le spun ca va fi o capitala administrativa intr-o regiune, dar celelalte capitale ale celorlalte judete vor avea niste structuri regionale. Practic putem vorbi de mai multe capitale", a conchis Dragnea.
România va avea șapte sau opt părți după finalizarea regionalizării: Află care sunt
Regionalizarea împarte România în şapte sau opt regiuni. Se arată
într-un prim raport oficial prezentat de Consiliul Consultativ pentru
Regionalizare. Influenţele culturale, migraţia populaţiei, stadiul de
dezvoltare zonală, dar şi numărul de locuitori sunt punctele de plecare
pentru calculul noilor capitale regionale ale României.
Preluând modelul regionalizării din Polonia, ţara cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene, România ar putea fi împărţită în regiuni cu o populaţie medie între 2,4 şi 2,7 milioane de locuitori, în funcţie de numărul acestora - şapte sau opt.
„Actualele județe nu pot fi performante în accesarea fondurilor europene, vreau să facem acea standardizare, bugetul de funcționare pentru o primărie, în functie de populație și suprafață. Județele rămân. Dacă le desființăm, încurcăm absolut tot și nu puteam pune în loc niște structuri regionale funcționale”, a spus Victor Ponta, la TVR.
Potrivit raportului prezentat de Consiliul Consultativ pentru Regionalizare, România va fi împărţită în următoarele regiuni: Muntenia de Sud, regiune care ar putea cuprinde şi regiunea Bucureşti, Dunărea de jos, Moldova de Nord, Transilvania centrală, Transilvania de Nord Vest, Banat Vest şi Oltenia, scrie Adevărul.
Raportul mai arată că „regiunile cu grad redus de urbanizare vor fi obligate să adopte, ca regiuni administrative, politici adecvate pentru reducerea deficitului de ocupare non-agricolă a populaţiei, de infrastructură de locuire modernă. Documentul menţionează, de asemenea, că „segmentarea Transilvaniei, a zonelor de dincolo de Carpaţi, în trei regiuni de dezvoltare, posibile regiuni administrative devine pe deplin inteligibilă dacă luăm în seamă regiunile funcţionale relevate de fluxurile de migraţie interjudeţeană.
Regionalizare? Federalizare?
“Mai multă Europă”? “Deloc Românie”?
Anul acesta se anunţă a fi anul “mult aşteptatei” regionalizări a României, pentru că, nu e aşa, numai noi nu suntem în rând cu lumea bună europeană (ce surpriză!) şi nu e bine. De aceea, insuficientul aparat bicrocratic românesc trebuie să mai aibă un strat de profesionişti – eiusdem farinae negreşit – birocraţia regională. Probabil că decizia s-a luat după ce s-a constatat că România a depăşit în mod exagerat standardul de confort european al cetăţeanului aflat în contact cu funcţionarii statului şi, pentru ca alte state europene să nu îşi dorească în van o birocraţie operativă, amabilă, profesionistă şi eficientă ca a noastră, s-a decis să ni se mai reducă nouă un pic din traiul pe vătrai, că aşa e când eşti în Uniunea Europeană, ţi se rupe inima când îl vezi pe altul mai năcăjit decât tine.Numai în astfel de registru ironico-cinic poate trata cineva zdravăn la cap o operaţiune care nu va aduce nimic bun poporului român şi va transforma un stat deja opac într-un zid faţă de bietul cetăţean, care de acum va trebui să bată la o nouă serie de uşi, să mai dea o serie de şpăgi şi să mai asculte un şir de minciuni electorale cu conţinut strict regional.
După ce am dat în diabet de atâta lapte şi miere cât au curs ca urmare a aderării României la UE în 2007, după ce i-am distrus psihologic pe ruşi cu aderarea la NATO, după ce am atras catralioane de euro din banii pe care tot noii îi dăm burocraţilor europeni spre administrare, este firesc să facem următorul pas spre realizarea fericirii europene – împărţirea teritoriului naţional în unităţi administrative inutile.
Faptul că UE are proiecte care se adresează exclusiv unor grupări de euroregiuni din mai multe ţări ne arată clar că UE doreşte să creeze o nouă realitate etnică şi naţională pe cuprinsul statelor membre, una în care regiuni din ţări diferite să colaboreze între ele, acesta fiind de fapt patternul colaborării viitoare, din Statele Unite ale Europei, când actualele state naţionale nu vor mai fi. Iată ce declara un manager de proiect român în 2012: „Programul South East Europe, susţinut de către Uniunea Europeană, vizează implementarea unor proiecte comune de către grupuri de parteneri, minim trei grupuri din trei state diferite. Domeniile de aplicare pentru proiectele derulate vizează patru direcţii, toate având ca numitor comun consolidarea cooperării şi reducerea disparităţilor dintre regiuni”; sublinierea noastră).
Devine evident că Uniunea Europeană îşi creează un stat pe teritoriul statelor membre. Există o listă a euroregiunilor, din care se înţelege mai bine cum teritoriile statelor naţionale sunt deja tranşate. UE a organizat euroregiuni formate din regiuni din mai multe ţări, iar regiunile noastre, pe care tocmai le face guvernul acum, ar putea fi integrate în felul următor: Moldova va intra în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru; Dunărea de Jos va intra în Euroregiunea Prut şi Dunărea de Jos, împreună cu sudul Basarabiei şi cu teritoriile româneşti din Ucraina, grupate în aşa-zisa regiune Odessa; Banatul va intra în Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş, cu Banatul sârbesc şi cu zona limitrofă ungurească; ţinutul secuiesc intră în Euroregiunea Carpatică; Crişana va intra în Euroregiunea Biharea, cu Biharul unguresc; Dobrogea va intra în Euroregiunea Mării Negre, cu Cadrilaterul nostru, aflat acum în Bulgaria; Oltenia este parte a Euroregiunii Dunărea 21.
Pe lângă această anomalie legată de teritoriul moldovenesc mai există desigur şi regiunile pe criterii etnice, una în centrul ţării, Ţinutul Secuiesc cuprins într-o regiune cu judeţele transilvane limitrofe, şi alta undeva către nord vest, care se suprapune fostei provincii Partium, şi ea integrată într-o regiune cu celelalte judeţe transilvane. De ce e necesar să ai două regiuni în care cu siguranţă se va impune o limbă regională (cine ar putea împiedica acest lucru?), poate şi simboluri regionale? UDMR a anunţat deja: „Noi vom avea amendamente la articolul 1 al Constituţiei, dar nu la caracterul unitar, nu la caracterul indivizibil, ci la caracterul de stat naţional”. Dacă statul nu este naţional, atunci rezultă clar că el nu are nici un fundament pentru a clama unitatea şi indivizibilitatea. Oricând poate fi numit o “închisoare a popoarelor”, şi închisorile popoarelor nu mai sunt la modă în UE, decât dacă se referă la UE însăşi.
Se mai ştie despre proiectul de regionalizare că fiecare regiune va avea un guvernator (despre care ştim până acum că va fi ales de către primarii şi consilierii judeţeni din regiune), un Consiliu regional, ales tot dintre consilieri judeţeni, şi probabil un parlament regional (dacă prin Consiliu regional se va înţelege un fel de guvern local), sperăm că ales de poporul regional, nu tot de primari. Trebuie făcută precizarea că regiunile de dezvoltare economică deja există, consiliile pentru dezvoltare regională deja există; acum însă ele devin forme de organizare teritorială, ceea ce înseamnă că scopul lor nu e cooperarea economică, ci reorganizarea ţării pentru a se integra în statul UE care se pregăteşte.
Acest din urmă lucru rezultă şi din ce spune domnul viceprim-ministru Liviu Dragnea, care afirmă pentru Jurnalul Naţional din 11 ianuarie 2013: “Exerciţiul financiar al Uniunii Europene 2014 - 2020 trebuie să găsească regiunea administrativă în România, în aşa fel încât regiunea să devină partener direct cu Comisia Europeană şi nu Guvernul României” (sublinierea îmi aparţine). Cu alte cuvinte, partenerul Comisiei Europene, care e guvernul european, va fi regiunea, nu centrul. Mai simplu spus, Guvernul României creează o structură teritorială pe teritoriul statului român care este partener direct [şi egal] Comisiei Europene, care este Guvernul Uniunii Europene. Dacă aceste regiuni de dezvoltare europene au afaceri directe cu Bruxelles, cine le împiedică să îşi lărgească puterile până în aşa măsură încât statul central să nu mai aibă nici un sens? Eu cred că 2013 este anul în care statul român îşi încheie existenţa, chiar dacă el va putea să mai agonizeze ani buni, până când UE va reuşi să-şi întărească suficient legătura directă cu regiunile actuale, care sunt de fapt viitoarele ei provincii.
Şi mai ştim ceva: din legislativul următor va exista o Cameră a Regiunilor, adică practic jumătate din viitorul Parlament al României, care va reprezenta de fapt interesele Uniunii Europene în legislativul românesc. Acela va fi încă un pas spre desfiinţarea statului român. Cât va mai fi până ce Camera Regiunilor se va muta de la Bucureşti direct la Bruxelles? Dacă regiunile devin parteneri direcţi ai Comisiei Europene, la ce va folosi în viitor o cameră în parlamentul naţional, care oricum trebuie să accepte legislaţia făurită la Bruxelles, conform articolului 148 din Constituţie?
O vreme mi s-a părut că proiectul regionalizării viza o federalizare a actualului stat, ceea ce era destul de rău şi aşa, însă cred că de fapt nu se vrea federalizarea statului român, ci dispariţia tuturor statelor naţionale din interiorul Uniunii Europene, pentru a face loc unui singur stat federal, Statele Unite ale Europei, despre care l-am şi auzit anul trecut vorbind cu patos pe fostul preşedinte al României, un suporter al SUE şi un promotor foarte serios al regionalizării ţării (ne amintim dezbaterea de anul trecut).
Iată câteva motive pentru care eu cred că regionalizarea nu ar trebui făcută:
Regionalizarea va spulbera şi bruma de autoritatea a statului român, lăsând populaţia regiunilor respective la cheremul unor mafii locale, pe care nimeni nu le va mai putea dezrădăcina vreodată. Şi aşa statul e “federalizat” de mafiile locale, care l-au “baronizat” şi “voievodizat”.
Pretinsele afaceri cu Comisia Europeană ale regiunii nu vor aduce nici o bunăstare, deoarece filozofia Comisiei Europene este dezvoltarea economică controlată şi programată, adică artificială, iar astfel de mentalitate nu poate genera creştere de nici un fel, pentru că inhibă forţele economice ale regiunilor. Criza în care se află Europa se datorează aceleiaşi filozofii neghioabe, care pune în lanţuri dezvoltarea firească a zonelor europene, în loc să compenseze doar zonele defavorizate, în aşa fel încât decalajul economic să nu fie prea mare.
Oricine a văzut un contract european a observat absoluta lui lipsă de transparenţă şi prevederi care într-un tribunal nu ar putea avea niciodată vreo şansă de câştig. În condiţiile dispariţiei statului român, astfel de contracte ar lua locul la orice nivel contractelor existente în uz la ora actuală, dacă Comisia Europeană ar deveni partener în locul acestuia. După opinia mea, acest lucru ar instaura o sclavie similară celei din epoca romană în Europa, chiar dacă cuşca ar fi aurită şi lanţurile ar avea cristale Swarowski pe ele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu