IMINENTA FEDERALIZARE SI DESTRAMARE A ROMANIEI PRIN REGIONALIZARE. Avertismentele Acad. Dinu Giurescu.
Tradarea nationala in forma continuata
Tradarea nationala in forma continuata
”Locuitorii Transilvaniei, de-a lungul istoriei sale, şi-au exprimat in mod democratic dorinţa de a se autoguverna in scopul îmbunătăţirii progresului, prosperităţii populaţiei , egalităţii de şanse pentru toţi cetăţenii precum şi întărirea culturii şi identităţii colective.
Autoguvernarea Transilvaniei se bazează de asemenea pe drepturile istorice ale locuitorilor Transilvaniei, pe instituţiile seculare și pe tradiţia juridică transilvană. Parlamentarismul transilvan îşi are bazele în Evul mediu, prin Dieta Transilvaniei. În secolul XVI. a fost creată Dieta Transilvaniei, iar in secolul XVIII. Guberniul. Între 1571 și 1699 Transilvania a fost Principat independent. Cu ocuparea Transilvaniei de Habsburgi regiunea devine Mare Principat prin intermediul Imperiului Habsburgic. Regiunea îşi păstrează autonomia față de Viena până în1867 când Transilvania se reunește cu Ungaria. Dorința de auto-guvernare a transilvănenilor nu a încetat însă niciodată. Iar odată cu Unirea cu România locuitorii Transilvaniei au avut mari speranţe în redobândirea autonomiei pierdute. Proclamația de la Alba Iulia din 1 Decembrie garanta autonomia comunităților transilvane dar documentul nu a fost ratificat de parlamentul României și de regele Ferdinand. În timpul comunismului propaganda naționalistă a încercat cu diverse metode falsificarea istoriei transilvane. După revoluția din 1989, locuitorii Transilvaniei și-au exprimat în diverse moduri voinţa de a depăşi situaţia actuală din România și dorința de a se autoguverna în interiorul României”, precizează cei care au inițiat petiția . Vezi sursa info AICI
Acordurile din 1990 de la Jeleznovodsk (Crimeea) și Geneva dintre cancelarul german Helmut Kohl și liderul sovietic Mihail Gorbaciov, în urma cărora i se permitea Ungariei alipirea Transilvaniei
La 16 iulie 1990,cancelarul Republicii Federale Germania, Helmuth Kohl şi Mihail Gorbaciov, preşedintele U.R.S.S., s-au întâlnit în Jeleznovodsk, o localitate balneară din peninsula Crimeea, Atunci s-a acceptat de către U.R.S.S. unificarea RFG şi RDG, în conformitate cu prevederile Actului Final al CSCE de la Helsinki (1975), şi integrarea noului stat german în NATO.
Acordul încheiat între cei doi lideri a bulversat opinia publică internaţională, cancelariile diplomatice şi ierarhia politico-militară de la Moscova.
3) Germania va compensa Rusia pentru daunele economice suferite prin pierderea influenţei în Europa de Est;
4) Ungariei i se va permite urmărirea scopului de a-şi recâştiga teritoriile pierdute după Primul Război Mondial prin Tratatul de la Trianon (1920);
7) În afară de compensaţia economică pentru pierderile suferite, Germania se angajează să «nu fie activă» în chestiuni privind Ucraina şi statele baltice şi să nu le considere parte a sferei de influenţă economică a Germaniei”.
După fărâmiţarea Iugoslaviei, a venit rândul Cehoslovaciei să fie ruptă în două.
Demn de remarcat este faptul că după căderea „Cortinei de Fier”, doar Germania s-a unificat, deşi se creaseră premisele aparent optime şi pentru reunificarea României cu Basarabia – zisă Republica Moldova.
Transilvania intra, conform pactului secret dintre cei doi conducători, în sfera de influenţă a Germaniei, redevenită principala putere din Europa, fiind destinată Ungariei.
Astfel, nemţii au dorit să-i răsplătească pe unguri, care nu încetaseră nici un moment să revendice Ardealul.
Uniunea Sovietică demarase cu decenii în urmă, din 1969, pregătirile în vederea schimbării regimului ceauşist de la Bucureşti, aşteptând doar condiţii prielnice şi motivaţii solide.
Printr-un document al serviciului vest-german de informaţii, B.N.D., emis în anul 1973, guvernul de la Bonn era informat că ministrul sovietic al Apărării, mareşalul Andrei Greciko a afirmat într-o convorbire cu Erich Honeker că „într-o perspectivă mai lungă, lucrurile nu mai pot continua astfel cu România”.
Sursa Info AICI
Jean Maurer:
„Nu stau să verific arborele ginecologic al lui Charles, dar cert interesul lui pentru Transilvania nu i se trage de la Vlad Ţepeş, ci mai curând de la proiectele de la Davos, Bilderbergilor, Soroş și alţii!
Aproape de natură, de o privată în boscheţi, de primitivism rural, găsea și prin Namibia.
Spuneţi-mi un singur străin care a venit în România de-a lungul istoriei, îndragostit subit de ea, fără să nu fi luat o amintire cu el: ceva petrol și gaze, minereuri scumpe, păduri sau pământuri agricole!
Marea Britanie este plină de locuri salbatice, Franţa și Germania au natură de ți se taie respiraţia, ce să mai zic de Elveţia sau Italia, dar Regele nu, lui i s-a căşunat pe satul ardelenesc, și nici brișcă nu are...!
Nu vedeţi că totul este ostentativ natural și simplu, fără SPPiști, fără gardă de corp personală, fără oficialităţi locale, numai cu ţărani unguri, toate elemente de cucerit simpatia locuitorilor.
Regie de nota 10!
Regele unei ţări care s-a dezvoltat datorită celui mai feroce colonialism s-a îndragostit de Viscri. Dar Calcutta ce defect o avea?
Îmi pare rău și îmi cer scuze, dar nu cred în povestea asta...!
Și bărbaţii care se jură că iubesc până la nebunie o femeie, tot o f_t până la urmă...!
El Comandante.”
UDMR la guvernare si Proiectul lui Liviu Dragnea constituie un nou pas pentru oficializarea limbii maghiare ca limbă oficială de stat în Transilvania.
Regionalizarea este pusa la cale tot de UDMR !
Jaf la Turnul Mare - Pentru un ciolan nenorocit , guvernantii ne joaca la Ruleta Ruseasca !
- In toamna anului 1944, o mare parte din arhivele localităţilor din Ardeal au fost duse în Ungaria, iar cele rămase în România se încearcă de către UDMR să fie luate de la Arhivele Statului Român
Regionalizarea este pusa la cale tot de UDMR !
Jaf la Turnul Mare - Pentru un ciolan nenorocit , guvernantii ne joaca la Ruleta Ruseasca !
- In toamna anului 1944, o mare parte din arhivele localităţilor din Ardeal au fost duse în Ungaria, iar cele rămase în România se încearcă de către UDMR să fie luate de la Arhivele Statului Român
Trenduri Economice: Blatul pentru Ardeal
Am aflat că Ungaria a sprijinit activ atât declanşarea loviturii de stat din 1989, prin Laslo Tokes şi prin angajarea de trupe speciale care jucau rolul de terorişti, cât şi implementarea „democraţiei” proprie unei europe decăzute, atât creştin, cât şi moral – mai precis spus, unei alte europe. Toate acestea au fost făcute de maghiari, în schimbul promisiunii ferme că Ardealul va face parte din Ungaria
Cu toate că s-a scris mult despre subiect, o fac și eu pentru a marca evenimentul, mai ales că este vorba de o chestiune de o gravitate maximă. Mai jos aveți harta României din perioada 1940-1944. Ardealul de nord a trecut atunci la Ungaria, ca efect direct al Dictatului de la Viena.
Cu toate că s-a scris mult despre subiect, o fac și eu pentru a marca evenimentul, mai ales că este vorba de o chestiune de o gravitate maximă. Mai jos aveți harta României din perioada 1940-1944. Ardealul de nord a trecut atunci la Ungaria, ca efect direct al Dictatului de la Viena.
În februarie 2010, UDMR a depus o inițiativă legislativă pentru regionalizarea României, conform căreia țara ar trebui să treacă de la cele opt regiuni de dezvoltare a țării la 16 regiuni grupate în cinci macroregiuni. La momentul respectiv, croitorașii din PDL se băteau electoral cu pumnii în piept că așa ceva este inacceptabil. Într-adevăr, a fost atât de inacceptabil încât iniţiativa a trecut pe şest de Senat, prin acceptare tacită. Conform acestei iniţiative, harta României ar arăta cam aşa:
Într-adevăr, harta nu arată ca prima deoarece lipseşte Basarabia, cedată între timp URSS. În ceea ce priveşte Ardealul de Nord, sau Macroregiunea V, harta propusă de UDMR şi trecută de Senat, este identică cu cea din 1940. Circarii actualei puteri probabil se vor grăbi să vorbească despre iredentism, xenofobie şi alte aberaţii. Din punctul meu de vedere, asistăm la prima etapă a dezintegrării României, în urma căreia nu ştiu dacă va mai rămâne mare lucru din graniţele actuale. Dar despre celelalte variante revendicate, probabil vom mai avea timp să vorbim.
De obicei asemenea lucruri se fac pe bani grei, motiv pentru care mă întreb simplu cam care e partea lui Băsescu la acest blat. Vă garantez că e vorba de bani grei!
Nu doar ca UDMR si-a oficializat demult obiectivul politic principal, obtinerea autonomiei teritoriale, dar a elaborat si un proiect privind regionalizarea Romaniei, paralel cu cel elaborat de guvernele anterioare, prin care provinciile istorice revendicate de Ungaria (inclusiv prin Diktatul de la Viena din 1940 sau prin autonomizarea stalinista a anilor ’50) capata forma administrativa concreta. De altfel, “moderatul” si mult prea laudatul (degeaba) Marko Bela declara fatis, inca din vara lui 2009, ca regionalizarea ar trebui sa se faca dupa criterii etnice in Ardeal, si nu dupa criterii strict administrative:
Potrivit sursei citate, în următoarele două decenii trebuie realizatădescentralizarea, iar instituţiile care se află în prezent în subordinea guvernului vor trebui direcţionate în subordinea administraţiilor locale. Marko Bela a mai afirmat că descentralizarea de drept este primul pas spre realizarea diferitelor forme de autonomii, după care trebuie să urmeze regionalizarea.
„După descentralizare trebuie să urmeze regionalizarea, şi în acelaşi timp, trebuie să fie realizate autonomiile caracteristice, care ar oferi Ţinutului Secuiesc, sau în cazul autonomiei culturale, independent de regiune, întregii comunităţi maghiare din Transilvania, drepturi speciale”, a spus Marko.
Potrivit sursei citate, în următoarele două decenii trebuie realizatădescentralizarea, iar instituţiile care se află în prezent în subordinea guvernului vor trebui direcţionate în subordinea administraţiilor locale. Marko Bela a mai afirmat că descentralizarea de drept este primul pas spre realizarea diferitelor forme de autonomii, după care trebuie să urmeze regionalizarea.
„După descentralizare trebuie să urmeze regionalizarea, şi în acelaşi timp, trebuie să fie realizate autonomiile caracteristice, care ar oferi Ţinutului Secuiesc, sau în cazul autonomiei culturale, independent de regiune, întregii comunităţi maghiare din Transilvania, drepturi speciale”, a spus Marko.
Potrivit acestuia, se poate accepta doar regionalizarea în care Transilvania va deveni o regiune de sine stătătoare. „Transilvania este o entitate caracteristică pe care putem să o negăm, dar care intotdeauna îşi va impune entitatea proprie”, a spus preşedintele UDMR.
Desi guvernul actual, in mod oficial, si-a dat aviz negativ proiectului de regionalizare al UDMR (vezi mai jos), ne amintim ca liderii PDL, actualul partid de guvernamant, au declarat public ca ar fi potrivita modificarea Constitutiei Romaniei in perspectiva regionalizarii .
Desi guvernul actual, in mod oficial, si-a dat aviz negativ proiectului de regionalizare al UDMR (vezi mai jos), ne amintim ca liderii PDL, actualul partid de guvernamant, au declarat public ca ar fi potrivita modificarea Constitutiei Romaniei in perspectiva regionalizarii .
Adica, modificarea articolului privind statul national unitar si indivizibil.
Ce este regionalizarea? Un proces institutional tipic european prin care se instituie un nou nivel de autoritate administrativa, intermediar intre nivelul statului national si cel local(la noi, nivelul judetean). Acel nivel intermediar este in sine un instrument prin care statul national e slabit in autoritatea sa administrativa exercitata asupra propriului teritoriu, noua unitate teritoriala avand autonomie in numeroase domenii si avand o relatie directa cu institutiile europene. Fara sa duca la federalizare propriu-zisa, formala, regionalizarea duce astfel la o imbucatatire administrativa a statului national in contextul Uniunii Europene. De altfel, e celebra sintagma “Europa regiunilor”, foarte sugestiva si ea.
Asadar, UDMR nu face altceva decat sa profite de acest “imperativ” european al regionalizarii si sa incerce, cu largul concurs al unui partid care detine guvernarea doar datorita aliantei cu formatiunea maghiara, sa o deturneze in sens etnic, pentru a obtine chiar mai mult decat o autonomie teritoriala a unei oarecari regiuni ca Tinutul Secuiesc, ci o masiva impartire – deocamdata administrativa – a teritoriului Transilvaniei intr-un mod izbitor de asemanator cu impartirile naziste si staliniste ale acestei provincii istorice mult-patimitoare.
Este de remarcat faptul ca SRI nu considera, cel putin din declaratiile oficiale disponibile pana la aceasta ora in mass-media, ca tendintele iredentiste manifestate tot mai pregnant in ultima perioada, ar constitui un risc de securitate la adresa Romaniei…
Publicat pe 23 Mar 2011 |
Romania ar putea fi impartita in 16 regiuni
Csutak Istvan sustine ca "actualul sistem ii defavorizeaza pe cei mai slabi. Statisticile arata ca in primii 10 ani ai regiunilor de dezvoltare (1998 - 2007) judetele puternice si mari au atras incomparabil mai multe fonduri decat cele ramase in urma", iar "mecanismul dezvoltarii echilibrate nu a functionat".
In consecinta, a gasit si a propus un algoritm care sa garanteze o alocare mai corecta a acestor fonduri. Prin noua configuratie propusa "s-ar crea premizele unei competitii mult mai echilibrate, dat fiind ca regiunile de dezvoltare ar fi formate din judete cu "greutate" comparabila", explica Csutak Istvan.
In proiect este propusa impartirea Romaniei in niste regiuni mai mici deoarece astfel se pot respecta mult mai fidel criteriile deja amintite "situatia geografica, socio-economica, istorica, culturala sau de mediu". Autorul proiectului spune ca "imi vine greu sa cred ca judete ca Vrancea si Buzau raportate la Constanta si Tulcea formeaza realmente o arie omogena. Sincer sa fiu, nu prea sesizez mare coeziune nici intre Bihor si Maramures".
In plus, Csutak Istvan da asigurari ca regiunile de dezvoltare nu vor avea atributiuni administrative.
"Am incercat sa definesc, prin componenta 'istorica, culturala' a criteriilor de clasificare, teritorii coerente si din acest punct de vedere. Daca cineva ar fi facut efortul de-a arunca o privire pe studiu, ar fi putut citi valorile pe care le-am atribuit acestei componente in cazul fiecarei regiuni. Si s-ar fi putut purta un dialog decent".
Csutak Istvan ii acuza pe politicieni ca nu fac efortul sa inteleaga necesitatea acestei schimbari si spune ca "politicienii care il resping isi asuma o foarte mare raspundere refuzand un dialog bazat pe expertiza, in favoarea unui monolog pur populist".
Membrul UDMR mai spune ca sperietoarea "pericolului conspiratiei maghiare" este din ce in ce mai greu de valorificat. Mai ales ca, acestia nu pot invoca o componenta politica a acestui proiect deoarece "regiunile de dezvoltare nu sunt conduse. Nu am zis: vrem si noi o feuda si restul nu ne intereseaza".
Guvernului ii spun ca nu este vorba de "regionalizare", ci este vorba de sistemul institutional al politicii de coeziune a Uniunii Europene, conchide Csutak Istvan.
Romania ar putea fi impartita in sapte sau opt regiuni, luand in calcul influentele culturale, migratia populatiei, stadiul de dezvoltare zonala, dar si numarul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune, conform raportului Consiliului Consultativ pentru Regionalizare.
Noile regiuni, numarul lor, calculul pentru capitalele de regiune si modul in care regionalizarea Romaniei va influenta viata locuitorilor sunt abordate intr-un document de 56 de pagini emis de catre CONREG, potrivit Pro TV.
Conform raportului, regionalizarea Romaniei ar putea fi facuta in 7 sau 8 regiuni, luand in calcul influentele culturale, migratia populatiei, stadiul de dezvoltare zonala, dar si numarul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune.
Preluand modelul regionalizarii din Polonia, tara cu cea mai mare rata de absorbtie a fondurilor europene, Romania ar putea fi impartita in regiuni cu o populatie medie intre 2,4 si 2,7 milioane de locuitori, in functie de numarul de regiuni, 7 sau 8.
Regionalizarea dupa modelul polonez, o lectie pentru Romania?
"Construirea regionalizarii din 2013 in Romania si prin raportare la modelul polonez statuat prin reforma din 1998 trebuie sa aiba in vedere nu numai situatiile de similaritate, ci si pe cele de diferentiere contextuala intre cele doua tari", scrie in raport.
Care ar putea fi regiunile
Raportul prezinta o noua harta a Romaniei regionalizate, cu 7 sau 8 regiuni, in functie de modul in care Bucurestiul va fi repartizat.
Conform acestui raport, Romania va fi impartita in:
1. Muntenia Sud, regiune care ar putea cuprinde si regiunea Bucuresti (Regiunea 8)
2. Dunarea de jos (Regiunea Sud-Est)
3. Moldova de Nord (Regiunea Nord-Est)
4. Transilvania Centrala (Regiunea Centru)
5. Transilvania de Nord Vest (Regiunea Nord Vest)
6. Banat Vest (Regiunea Vest)
7. Oltenia.
Fluxul de migratie a populatiei ar putea fi punctul de plecare pentru calculul noilor capitale regionale ale Romaniei, relateaza PRO TV, mentionand totodata ca, in raport, sunt folosite informatii ale migratiei locuitorilor Romaniei din anii 1992 si 2002.
"Analiza pricipalelor fluxuri de migratie indica in mod clar principalele centre ale regiunilor functionale. Decizia pentru locul de plasare a centrelor administrative ale noilor regiuni nu decurge, insa, automat, din aceasta constatare. Este necesara o abordare separata in care sa fie luate in seama si alte criterii", se mai arata in document, care mentioneaza urmatoarele criterii: centralitatea geografica a orasului capitala in regiune; infrastructura care il leaga de restul judetelor; starea infrastructurii locale pentru comunicare; spatii publice pentru institutiile administratiei.
"Oricum, in afara unei grile de criterii care sa duca la o decizie intemeiata nu poate fi rezolvata problema localizarii centrelor administrative ale regiunilor. O decizie strict politica pe aceasta tema este putin probabila sa fie viabila", precizeaza raportul.
Redesenarea Romaniei in regiuni va fi calculata si in functie de starea actuala a anumitor zone din tara.
Raportul explica: "In estimarea gradului de functionalitate al regiunilor de dezvoltare inainte de a fi institutionalizate ca regiuni administrative, este de luat in consideratie si nivelul lor de urbanizare".
"Lasand la o parte cazul Bucuresti-Ilfov, cu totul special, este mentionat ca regiunile Vest si Centru, cu puternica structurare functionala, sunt si regiuni cu grad ridicat de urbanizare. Toate cele trei regiuni sudice au si un grad mai redus de structurare functionala, au si o rata scazuta de urbanizare", se arata in document.
Raportul mai arata ca "regiunile cu grad redus de urbanizare vor fi obligate sa adopte, ca regiuni administrative, politici adecvate pentru reducerea deficitului de ocupare non-agricola a populatiei, de infrastructura de locuire moderna".
Documentul mentioneaza, de asemenea, ca "segmentarea Transilvaniei (in sens larg), a zonelor de dincolo de Carpati, in trei regiuni de dezvoltare, posibile regiuni administrative devine pe deplin inteligibila daca luam in seama regiunile functionale relevate de fluxurile de migratie interjudeteana".
Sunt date si exemple: "Brasovul, Clujul si Timisul sunt centre pentru trei regiuni functionale puternic structurate. Judetele catre constituie regiunea Centru, spre exemplu, sunt structurate pe retele functionale care leaga, in principal, Sibiu, Covasna, Harghita de Brasov, Harghita de Mures, iar Mures si Alba de Sibiu".
"In Nord-Vest, pricipalele retele de structurare sunt de la Bistrita-Nasaud, Salaj si partial de la Maramures la Cluj, intre Maramures si Satu Mare. Bihor este un judet orientat in afara, in special spre Timis si Arad. In Vest, Timis este centrul de atractie maxima forta pentru Arad, Caras-Severin si Hunedoara", mai precizeaza raportul.
Recent, a fost aprobat, tacit, de catre Senat, un proiect de lege initiat de UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare a Romaniei, desi Guvernul se pronuntase in toamna lui 2009, sustinand ca aceasta initiativa est inoportuna.
Romania ar putea fi impartita in 16 regiuni
Vazut ca un proiect de regionalizare a Romaniei in favoarea maghiarilor, proiectul a fost criticat de Opozitie. Autorul acestui proiect, Csutak Istvan, expert al UDMR in politici de dezvoltare, spune, pentru http://www.realitatea.net/csutak-istvan–autorul-proiectului-de-regionalizare–sperietoarea-pericolului-conspiratiei-maghiare-este-din-ce-in-ce-mai-greu-de-valorificat_701187.html” target=_blank
Realitatea.net ca nu este vorba decat de o reimpartire mai eficienta si ca nu este vorba de o regionalizare pe criterii politice, iar noile regiuni, mai mici, nu vor avea atributiuni administrative.
Csutak Istvan sustine ca “actualul sistem ii defavorizeaza pe cei mai slabi. Statisticile arata ca in primii 10 ani ai regiunilor de dezvoltare (1998 – 2007) judetele puternice si mari au atras incomparabil mai multe fonduri decat cele ramase in urma”, iar “mecanismul dezvoltarii echilibrate nu a functionat”.
In consecinta, a gasit si a propus un algoritm care sa garanteze o alocare mai corecta a acestor fonduri. Prin noua configuratie propusa “s-ar crea premizele unei competitii mult mai echilibrate, dat fiind ca regiunile de dezvoltare ar fi formate din judete cu “greutate” comparabila”, explica Csutak Istvan.
In proiect este propusa impartirea Romaniei in niste regiuni mai mici deoarece astfel se pot respecta mult mai fidel criteriile deja amintite “situatia geografica, socio-economica, istorica, culturala sau de mediu”. Autorul proiectului spune ca “imi vine greu sa cred ca judete ca Vrancea si Buzau raportate la Constanta si Tulcea formeaza realmente o arie omogena. Sincer sa fiu, nu prea sesizez mare coeziune nici intre Bihor si Maramures”.
In plus, Csutak Istvan da asigurari ca regiunile de dezvoltare nu vor avea atributiuni administrative.
“Am incercat sa definesc, prin componenta ‘istorica, culturala’ a criteriilor de clasificare, teritorii coerente si din acest punct de vedere. Daca cineva ar fi facut efortul de-a arunca o privire pe studiu, ar fi putut citi valorile pe care le-am atribuit acestei componente in cazul fiecarei regiuni. Si s-ar fi putut purta un dialog decent”.
Csutak Istvan ii acuza pe politicieni ca nu fac efortul sa inteleaga necesitatea acestei schimbari si spune ca “politicienii care il resping isi asuma o foarte mare raspundere refuzand un dialog bazat pe expertiza, in favoarea unui monolog pur populist”.
Membrul UDMR mai spune ca sperietoarea “pericolului conspiratiei maghiare” este din ce in ce mai greu de valorificat. Mai ales ca, acestia nu pot invoca o componenta politica a acestui proiect deoarece “regiunile de dezvoltare nu sunt conduse. Nu am zis: vrem si noi o feuda si restul nu ne intereseaza”.
Guvernului ii spun ca nu este vorba de “regionalizare”, ci este vorba de sistemul institutional al politicii de coeziune a Uniunii Europene, conchide Csutak Istvan.
• publicat la: 19 February 2010
Regionalizarea si destramarea Romaniei prin noua Regiune Autonoma Maghiara impusa de UDMR. Academicianul Dinu Giurescu trage semnalul de alarma
de Academician Dinu Giurescu
Un document semnat pe 21 martie a.c. de catre UDMR si Partidul Civic Maghiar (PCM) pune Guvernul Romaniei intr-o situatie deosebit de sensibila. Dupa ce in luna iunie 2012 premierul Victor Ponta considera ca Partidul Civic Maghiar este “o forta extremista”, vineri, vicepremierul Romaniei, Kelemen Hunor, anunta ca aceeasi formatiune, PCM, va fi sprijinita de la “nivel parlamentar sau guvernamental”, informeaza Expresmagazin.ro
PCM intră la guvernare alături de UDMR - Protocol politic pentru autonomie - UDMR a încheiat astăzi un protocol politic cu Partidul Civic Maghiar, prin care este vizată autonomia, potrivit preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor.
PCM se angajează astfel să susţină lista de europarlamentari ai UDMR, însă fără să aibă niciun candidat pe liste.În schimb, PCM a primit promisiunea că preşedinţii de Consilii Judeţene ai UDMR vor colabora mult mai bine de acum înainte cu primarii PCM din Harghita şi Covasna.
Kelemen Hunor nu a exclus nici posibilitatea ca membri PCM să fie numiţi la conducerea unor instituţii aflate în subordinea Guvernului ROmâniei, UDMR ajungând la guvernare printr-un protocol încheiat cu premierul Victor Ponta. De asemenea, în perioada următoare vor fi numiţi în rand de secretar de stat un număr de 14 persoane desemnate de UDMR.
Hunor a mai precizat la Cluj că proiectul de autonomie la care lucrează UDMR este distinct de cel al PPMT.
UDMR nu exclude ca PCM să obțină conducerea unor instituții aflate în subordinea Guvernului României
Vineri, 21 martie, UDMR si PCM au semnat un protocol de colaborare politica pe termen mediu si lung care prevede, printre altele, sustinerea reciproca la nivelul autoritatilor publice locale si la alegerile pentru Parlamentul European. Partidul Civic Maghiar, cel mai puternic militant pentru autonomia teritoriala a “ Ținutului Secuiesc “ va beneficia de sprijin parlamentar si guvernamental, conform presedintelui UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor.
„Am avut cateva luni negocieri cu PCM, am ajuns la o intelegere si am semnat, vineri, un protocol de colaborare politica pe termen mediu si lung, o intelegere strategica, nu doar pentru alegerile europarlamentare. Documentul contine dezideratele strategice comune si cred ca prin aceasta intelegere vom avea posiblitatea de a colabora la nivelul administratiilor locale, unde PCM are consilieri si primari, iar UDMR are conducerea consiliilor judetene. Vom sprijini localitatile care au primari PCM si de la nivel parlamentar sau guvernamental. PCM va sustine lista noastra de candidati pentru PE, care este lista UDMR“ a declarat Kelemen Hunor.
De asemenea, liderul PCM, Biro Szolt, a declarat ca cele doua formatiuni maghiare au teluri comune si trebuie sa conlucreze pentru a le indeplini.
„PCM a dus o lupta foarte mare pentru a fi recunoscut, iar acest fapt, ca semnam un protocol cu UDMR, este un exemplu ca PCM reprezinta o forta politica in Transilvania. Telurile noastre sunt identice, la fel si electoratul pe care ne bazam, si cand suntem in fata unor alegeri trebuie sa avem niste prioritati. O comunitate care trebuie sa atinga pragul electoral, cum e cea maghiara, daca vrem sa ducem o politica responsabila, trebuie sa colaboram” a spus Biro Szolt.
Victor Ponta: PCM este “o forță extremistă”
Sprijinul parlamentar si guvernamental anuntat de Kelemen Hunor pentru Partidul Civic Maghiar reprezinta o decizie neasteptata a actualului Executiv, in conditiile in care, la preluarea primului mandat de premier, Victor Ponta sustinea ca PCM este “o forta extremista”. Tot in iunie 2012, premierul Ponta condamna gestul presedintelui Parlamentului Ungariei de a sustine PCM, considerand acest demers unul care “incalca normele de buna vecinatate”.
“Am spus un singur lucru referitor la presedintele Parlamentului ungar: ca atitudinea domniei sale de a veni in Romania sa faca o campanie pentru o forta extremista este cu totul si cu totul reprobabila. Sper totusi sa respecte macar legile pentru ca normele de buna vecinatate le-a incalcat inca o data” a ustinut in iunie 2012 Victor Ponta.
PCM, despre referendumul pentru demiterea Președintelui: “Protestăm împotriva demersului antidemocratic al Partidului Comunist, și anume al PSD”
Totodata, PCM s-a facut remarcat la referendumul din iulie 2012 prin solidarizarea cu presedintele Traian Basescu, liderii formatiunii maghiare solicitand electoratului propriu sa boicoteze actiunea initiata de USL. Tot cu acest prilej, liderul PCM Covasna considera ca PSD este “un partid comunist”.
Eu voi sta acasa duminica si la fel ii indemn si pe alegatori, sa nu participe la vot, protestand si in acest fel fata de demersul antidemocratic al Partidului Comunist, si anume al PSD , a declarat in iulie 2012 presedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, citat de Mediafax.
Si in privinta “steagului secuiesc”, PCM si-a manifestat explicit punctul de vedere, solicitand arborarea sa in Parlamentului Romaniei. In februarie 2013, presedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a salutat declaratia secretarului de stat ungar Nemeth Zsolt, potrivit caruia maghiarii din Ungaria ar trebui sa arbozeze steagul Tinutului Secuiesc, declarand ca daca secuii ar fi respectati in Romania drapelul lor ar fi arborat inclusiv in Parlament
Senator PSD: “Este posibil să fi știut despre acord, este posibil să nu fi știut”
„Nu stiu daca PSD a stiut de aceasta initiativa. Este posibil sa da, este posibil sa nu. Mi se par logic sa fi fost anuntat avand in vedere ca este vorba de o alianta pe termen lung. Este o noutate ca pe fond PCM ia o parte din electoratul UDMR si slabeste UDMR. Este clar ca alianta UDMR-PCM are nevoie sa coaguleze voturile“ a declarat senatorul Petru Filip
Mediafax: Marko: Autonomia teritorială a rămas neîmplinită, poate fi marea prioritate a următorilor ani
Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, sâmbătă, la Congresul Uniunii de la Oradea, că autonomia teritorială a rămas “o revendicare neîmplinită”, care poate fi marea prioritate a următorilor ani. Marko Bela a declarat, în Raportul de activitate susţinut, sâmbătă, în faţa delegaţilor la Congres, că un astfel de obiectiv poate fi cucerit“numai în deplină unitate politică”.
“Autonomia teritorială a rămas o revendicare neîmplinită, fiindcă pentru asta este nevoie, în continuare, de reforme profunde în administraţie şi de organizare a statului. Unele condiţii ale autonomiei culturale sunt cuprinse în Legea educaţiei, recent adoptată. În privinţa şcolilor noastre, în cea mai mare parte vom putea decide noi. Dar, evident, autonomia poate fi marea prioritate a următorilor ani, dacă deja există premisele acestei autonomii. Or, în opinia mea, aceste premise le-am şi creat. Menţionăm însă că asemenea obiective, ca şi până acum, pot fi cucerite numai în deplină unitate politică”, a spus Marko.
Cel de-al X-lea Congres al UDMR a început, sâmbătă, în jurul orei 11.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Oradea, la acesta participând 555 de delegaţi şi peste o sută de invitaţi din România, Ungaria, Slovacia şi Serbia.
La Congres au drept de decizie 555 de delegaţi ai organizaţiilor UDMR din întreaga ţară, din care o parte au fost desemnaţi prin vot, iar o altă parte este constituită din membrii marcanţi ai Uniunii.
Hotnews: VIDEO LIVE TEXT Congresul UDMR a inceput cu intonarea imnului Ungariei. Marko Bela: Sufletul nostru nu a fost de vanzare si nu va fi nici pe viitor.Crin Antonescu: Putem rasturna guvernul in 2012, fara UDMR. Decizia va apartine
Cel de-al X-lea Congres al UDMR, in cadrul caruia urmeaza sa fie ales un nou presedinte al Uniunii, a inceput, sambata, in jurul orei 11.00, cu intonarea imnului Ungariei, urmat de cel al Romaniei si al Uniunii Europene, dupa care delegatii au intonat din sala Imnul Secuiesc. (…)
Mediafax:
Kelemen Hunor este noul preşedinte al UDMR
Kelemen le-a transmis maghiarilor din Transilvania că UDMR este deschisă la toate problemele lor
BIOGRAFIE: Kelemen Hunor, noul preşedinte al UDMR – jurnalist, deputat şi ministru al Culturii
****
Sa ne amintim: In decembrie 2010, noul presedinte (de azi) al UDMR declara fara echivoc: “Categoric vom obtine autonomie teritoriala!”
TUPEUL SECESIONIST MAGHIAR NU ARE LIMITE)
Romania Libera: Tökes: Există şi români care susţin autonomia Transilvaniei
(…) UDMR se află la putere de 15 ani şi, cu toate acestea, pare să negocieze aceleaşi lucruri ca în 1997: predarea istoriei şi geografiei României în limba maternă. Ce putea face pentru a obţine mai repede dezideratele comunităţii maghiare?
L.T.: UDMR s-a degradat pe măsură ce a trecut timpul, a devenit oportunistă şi a uitat de programul politic: autonomia maghiarilor, autodeterminarea comunităţii maghiare, drepturile colective. În schimb, liderii UDMR s-au mulţumit cu firimituri din drepturile pe care le cereau. A venit timpul ca într-o Europă unită să ne unim şi noi şi să abordăm drepturile minorităţii noastre din perspectiva întregii naţiuni maghiare, care numără 13-14 milioane. Noi ne gândim la o naţiune integrată, nu în minorităţi.
O mare comunitate maghiară europeană care să-şi negocieze drepturile global?
L.T.: Aşa cum a spus premierul ungar, Orban Viktor, problemele întregii maghiarimi, indiferent unde trăiesc trebuie rezolvate. Moştenirea Trianonului trebuie vindecată. Altfel dispărem: ne asimilăm, ne pierdem în majorităţile în mijlocul cărora trăim.
Problemele celor 13 milioane de maghiari din Europa ar urma să fie coordonate de la Budapesta?
L.T.: Comunităţile din diferite ţări împreună cu Budapesta. Este un secret cunoscut de toată lumea, că cei care aparţin aceleiaşi naţiuni lucrează împreună pentru viitorul lor. Noi în Europa nu suntem o oarecare minoritate, ci naţiunea maghiară din bazinul carpatin, care-şi trăieşte viiotrul comun.
Partidul Popular Ardelean, pe care vreţi să-l lansaţi anul viitor, aţi vrea să reprezinte întreaga provincie ardeleană?
L.T.: Noi obişnuim să vorbim despre eurotransilvanism, iar partidul va aparţine de popularii europeni.
Aţi vrea să atrageţi şi români?
L.T.: Relaţia cu românii e mai complicată şi destul de prejudiciată, pentru că moştenirea negativă a conlucrării interetnice nu are tradiţii. Totdeauna democraţia a fost supusă interesului majoritar.
În raportul „Discriminarea maghiarilor din România”, pe care l-aţi depus la Comitetul ONU de la Geneva susţineţi că statul român încalcă drepturile maghiarilor la toate nivelurile. Care ar fi încălcările cele mai flagrante?
L.T.: Principala chestiune ţine de moştenirea trecutului şi ţine de faptul că noi trebuie să decidem singuri asupra problemelor noastre: este principiul autoguvernării.Faptul că numeric suntem în minoritate nu înseamnă că n-ar trebui să avem tot atâtea drepturi colective ca majoritatea.
Are în schimb tot atâtea drepturi individuale.
L.T.: Cu toate drepturile noastre individuale, putem să dispărem. În cei 90 de ani de când Transilvania este parte a României, de la 45 la sută câţi eram noi, cetăţenii neromâni din Ardeal, am scăzut la 20 la sută, iar majoritatea oraşelor, care erau maghiare s-au românizat. Milioane de români au fost mutaţi în Transilvania, în vreme ce mulţi maghiari au fugit sau au fost puşi pe fugă sau pur şi simplu au fost asimilaţi. Drepturile pe care le are comunitatea maghiară nu-i pot asigura supravieţuirea.
Deci principala dvs. îngrijorare este dispariţia comunităţii maghiare, fiindcă încălcări flagrante ale drepturilor maghiarilor nu găsiţi?
L.T.: Da, avem o problemă morală.
În acelaşi Raport pe care l-aţi depus la Comitetul ONU din Geneva, argumentaţi căsingura soluţie pentru salvarea comunităţii maghiare ar fi autonomia teritorială.Cum poate fi adoptată o legislaţie în acest sens?
L.T.: Doar cu consimţământul majorităţii. Fără consens ar fi imposibil, de aceea nu înţelegem opoziţia unor lideri români împotriva autonomiei. Noi nu vrem nimic fără să ne înţelegem şi în nici un caz o autonomie care să fie împotriva românilor. Autonomia este o instituţie democratică şi funcţionează în multe ţări. Şi românii luptau pentru autonomia lor în Transilvania.
Înainte de 1918, românii ar fi vrut chiar autonomia Transilvaniei
L.T.: Nu, ei luptau doar pentru autonomia lor, dar se poate pune problema întregii Transilvanii, potrivit tradiţiilor şi chiar revendicărilor unioniştilor din 1918: generaţia lui Goldiş a fost dezamăgită că Transilvania nu a primit autonomia promisă la unire.
Credeţi că aţi putea găsi şi români care să susţină autonomia Transilvaniei?
L.T.: Da, fiindcă tot timpul au existat astfel de propuneri şi din partea românilor,numai că cei care au condus România au considerat mereu că toate aceste dorinţe sunt acţiuni „separatiste”.
Premierul Emil Boc este din Cluj, iar în Guvern şi alţi ardeleni, dar nu par preocupaţi de tradiţiile istorice pe care le invocaţi
L.T.: Nu au nici un fel de sensibilitate pentru că ideea statului naţional şi unitar domină în gândirea politică românească, chiar din cauză că au răpit Transilvania Ungariei şi doresc să nu pericliteze situaţia. Liderii români nu înţeleg că noi nu vrem să ne desprindem din România, iar proiectul Europei Unite ne oferă o altă natură de relaţii.
Câtă vreme politicienii români nu sunt de acord cu formele de autonomie teritorială, iar Constituţia rămâne un obstacol ce puteţi face?
L.T.: Trebuie să-i convingem. Constituţia nu e Sfânta Scriptură. (…)
Jurnalul: Categoric vom obţine autonomie teritorială! (interviu cu Kelemen Hunor, urmatorul lider al UDMR-ului)
(…) Autonomia Ţinutului Secuiesc este “zăhărelul” fluturat pentru alegătorii maghiari de toţi candidaţii. Cum vedeţi dvs. problema autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc?
Pornim de la o realitate care nu poate fi ocolită: există comunităţi locale cu profiluri culturale, sociale, economice foarte distincte. Aceste comunităţi trebuie l
ăsate să-şi dezvolte natural propriile caracteristici. Cui foloseşte uniformitatea? Şi, mai ales, credeţi că o uniformitate impusă administrativ poate duce la altceva în afară de stagnare, frustrare şi resentimente?
Nu sunt de acord cu abordarea de “zăhărel” fluturat. Este o dorinţă sinceră a comunităţii, care nu atentează nici la independenţa, nici la integritatea teritorială şi nici la suveranitatea statului. Nu ia nimic de la nimeni. Credeţi că italienii din Florenţa trăiesc mai prost sau sunt mai nefericiţi din cauza autonomiei Tirolului de Sud? În nici un caz!
Aţi ratat obţinerea învăţământului integral în l imba maternă, un alt deziderat major al Uniunii, deşi sunteţi la guvernare. Credeţi că veţi putea obţine vreodată autonomie teritorială?
Nu am ratat obţinerea învăţământului în limba maghiară. Legea se află în Parlament şi avem toate şansele ca în câteva zile să se termine acest scandal pe o temă falsă.
În legătură cu autonomia: categoric, da! Problema nu este de “dacă” şi nici măcar de “când”. Problema este de “cum”. O autonomie nu înseamnă nici izolare, nici enclavizare. Autonomia trebuie să vină firesc, ca un act de normalitate prin dialog permanent cu majoritatea românească, şi nu împotriva ei. În 1918, la Alba Iulia, liderii români au promis autonomie pentru maghiari. Această autonomie trebuie să fie la fel de normală şi să fie acceptată de toţi cetăţenii, aşa cum a fost normală şi acceptată şi unirea Transilvaniei cu România. (…)
Ce este regionalizarea? Un proces institutional tipic european prin care se instituie un nou nivel de autoritate administrativa, intermediar intre nivelul statului national si cel local(la noi, nivelul judetean). Acel nivel intermediar este in sine un instrument prin care statul national e slabit in autoritatea sa administrativa exercitata asupra propriului teritoriu, noua unitate teritoriala avand autonomie in numeroase domenii si avand o relatie directa cu institutiile europene. Fara sa duca la federalizare propriu-zisa, formala, regionalizarea duce astfel la o imbucatatire administrativa a statului national in contextul Uniunii Europene. De altfel, e celebra sintagma “Europa regiunilor”, foarte sugestiva si ea.
Asadar, UDMR nu face altceva decat sa profite de acest “imperativ” european al regionalizarii si sa incerce, cu largul concurs al unui partid care detine guvernarea doar datorita aliantei cu formatiunea maghiara, sa o deturneze in sens etnic, pentru a obtine chiar mai mult decat o autonomie teritoriala a unei oarecari regiuni ca Tinutul Secuiesc, ci o masiva impartire – deocamdata administrativa – a teritoriului Transilvaniei intr-un mod izbitor de asemanator cu impartirile naziste si staliniste ale acestei provincii istorice mult-patimitoare.
Este de remarcat faptul ca SRI nu considera, cel putin din declaratiile oficiale disponibile pana la aceasta ora in mass-media, ca tendintele iredentiste manifestate tot mai pregnant in ultima perioada, ar constitui un risc de securitate la adresa Romaniei…
Publicat pe 23 Mar 2011 |
Romania ar putea fi impartita in 16 regiuni
Recent, a fost aprobat, tacit, de catre Senat, un proiect de lege initiat de UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare a Romaniei, desi Guvernul se pronuntase in toamna lui 2009, sustinand ca aceasta initiativa este inoportuna .
Vazut ca un proiect de regionalizare a Romaniei in favoarea maghiarilor, proiectul a fost criticat de Opozitie. Autorul acestui proiect, Csutak Istvan, expert al UDMR in politici de dezvoltare, spune, pentru Realitatea.net ca nu este vorba decat de o reimpartire mai eficienta si ca nu este vorba de o regionalizare pe criterii politice, iar noile regiuni, mai mici, nu vor avea atributiuni administrative.
Csutak Istvan sustine ca "actualul sistem ii defavorizeaza pe cei mai slabi. Statisticile arata ca in primii 10 ani ai regiunilor de dezvoltare (1998 - 2007) judetele puternice si mari au atras incomparabil mai multe fonduri decat cele ramase in urma", iar "mecanismul dezvoltarii echilibrate nu a functionat".
In consecinta, a gasit si a propus un algoritm care sa garanteze o alocare mai corecta a acestor fonduri. Prin noua configuratie propusa "s-ar crea premizele unei competitii mult mai echilibrate, dat fiind ca regiunile de dezvoltare ar fi formate din judete cu "greutate" comparabila", explica Csutak Istvan.
In proiect este propusa impartirea Romaniei in niste regiuni mai mici deoarece astfel se pot respecta mult mai fidel criteriile deja amintite "situatia geografica, socio-economica, istorica, culturala sau de mediu". Autorul proiectului spune ca "imi vine greu sa cred ca judete ca Vrancea si Buzau raportate la Constanta si Tulcea formeaza realmente o arie omogena. Sincer sa fiu, nu prea sesizez mare coeziune nici intre Bihor si Maramures".
In plus, Csutak Istvan da asigurari ca regiunile de dezvoltare nu vor avea atributiuni administrative.
"Am incercat sa definesc, prin componenta 'istorica, culturala' a criteriilor de clasificare, teritorii coerente si din acest punct de vedere. Daca cineva ar fi facut efortul de-a arunca o privire pe studiu, ar fi putut citi valorile pe care le-am atribuit acestei componente in cazul fiecarei regiuni. Si s-ar fi putut purta un dialog decent".
Csutak Istvan ii acuza pe politicieni ca nu fac efortul sa inteleaga necesitatea acestei schimbari si spune ca "politicienii care il resping isi asuma o foarte mare raspundere refuzand un dialog bazat pe expertiza, in favoarea unui monolog pur populist".
Membrul UDMR mai spune ca sperietoarea "pericolului conspiratiei maghiare" este din ce in ce mai greu de valorificat. Mai ales ca, acestia nu pot invoca o componenta politica a acestui proiect deoarece "regiunile de dezvoltare nu sunt conduse. Nu am zis: vrem si noi o feuda si restul nu ne intereseaza".
Guvernului ii spun ca nu este vorba de "regionalizare", ci este vorba de sistemul institutional al politicii de coeziune a Uniunii Europene, conchide Csutak Istvan.
Romania ar putea fi impartita in sapte sau opt regiuni, luand in calcul influentele culturale, migratia populatiei, stadiul de dezvoltare zonala, dar si numarul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune, conform raportului Consiliului Consultativ pentru Regionalizare.
Noile regiuni, numarul lor, calculul pentru capitalele de regiune si modul in care regionalizarea Romaniei va influenta viata locuitorilor sunt abordate intr-un document de 56 de pagini emis de catre CONREG, potrivit Pro TV.
Conform raportului, regionalizarea Romaniei ar putea fi facuta in 7 sau 8 regiuni, luand in calcul influentele culturale, migratia populatiei, stadiul de dezvoltare zonala, dar si numarul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune.
Preluand modelul regionalizarii din Polonia, tara cu cea mai mare rata de absorbtie a fondurilor europene, Romania ar putea fi impartita in regiuni cu o populatie medie intre 2,4 si 2,7 milioane de locuitori, in functie de numarul de regiuni, 7 sau 8.
Regionalizarea dupa modelul polonez, o lectie pentru Romania?
"Construirea regionalizarii din 2013 in Romania si prin raportare la modelul polonez statuat prin reforma din 1998 trebuie sa aiba in vedere nu numai situatiile de similaritate, ci si pe cele de diferentiere contextuala intre cele doua tari", scrie in raport.
Care ar putea fi regiunile
Raportul prezinta o noua harta a Romaniei regionalizate, cu 7 sau 8 regiuni, in functie de modul in care Bucurestiul va fi repartizat.
Conform acestui raport, Romania va fi impartita in:
1. Muntenia Sud, regiune care ar putea cuprinde si regiunea Bucuresti (Regiunea 8)
2. Dunarea de jos (Regiunea Sud-Est)
3. Moldova de Nord (Regiunea Nord-Est)
4. Transilvania Centrala (Regiunea Centru)
5. Transilvania de Nord Vest (Regiunea Nord Vest)
6. Banat Vest (Regiunea Vest)
7. Oltenia.
Fluxul de migratie a populatiei ar putea fi punctul de plecare pentru calculul noilor capitale regionale ale Romaniei, relateaza PRO TV, mentionand totodata ca, in raport, sunt folosite informatii ale migratiei locuitorilor Romaniei din anii 1992 si 2002.
"Analiza pricipalelor fluxuri de migratie indica in mod clar principalele centre ale regiunilor functionale. Decizia pentru locul de plasare a centrelor administrative ale noilor regiuni nu decurge, insa, automat, din aceasta constatare. Este necesara o abordare separata in care sa fie luate in seama si alte criterii", se mai arata in document, care mentioneaza urmatoarele criterii: centralitatea geografica a orasului capitala in regiune; infrastructura care il leaga de restul judetelor; starea infrastructurii locale pentru comunicare; spatii publice pentru institutiile administratiei.
"Oricum, in afara unei grile de criterii care sa duca la o decizie intemeiata nu poate fi rezolvata problema localizarii centrelor administrative ale regiunilor. O decizie strict politica pe aceasta tema este putin probabila sa fie viabila", precizeaza raportul.
Redesenarea Romaniei in regiuni va fi calculata si in functie de starea actuala a anumitor zone din tara.
Raportul explica: "In estimarea gradului de functionalitate al regiunilor de dezvoltare inainte de a fi institutionalizate ca regiuni administrative, este de luat in consideratie si nivelul lor de urbanizare".
"Lasand la o parte cazul Bucuresti-Ilfov, cu totul special, este mentionat ca regiunile Vest si Centru, cu puternica structurare functionala, sunt si regiuni cu grad ridicat de urbanizare. Toate cele trei regiuni sudice au si un grad mai redus de structurare functionala, au si o rata scazuta de urbanizare", se arata in document.
Raportul mai arata ca "regiunile cu grad redus de urbanizare vor fi obligate sa adopte, ca regiuni administrative, politici adecvate pentru reducerea deficitului de ocupare non-agricola a populatiei, de infrastructura de locuire moderna".
Documentul mentioneaza, de asemenea, ca "segmentarea Transilvaniei (in sens larg), a zonelor de dincolo de Carpati, in trei regiuni de dezvoltare, posibile regiuni administrative devine pe deplin inteligibila daca luam in seama regiunile functionale relevate de fluxurile de migratie interjudeteana".
Sunt date si exemple: "Brasovul, Clujul si Timisul sunt centre pentru trei regiuni functionale puternic structurate. Judetele catre constituie regiunea Centru, spre exemplu, sunt structurate pe retele functionale care leaga, in principal, Sibiu, Covasna, Harghita de Brasov, Harghita de Mures, iar Mures si Alba de Sibiu".
"In Nord-Vest, pricipalele retele de structurare sunt de la Bistrita-Nasaud, Salaj si partial de la Maramures la Cluj, intre Maramures si Satu Mare. Bihor este un judet orientat in afara, in special spre Timis si Arad. In Vest, Timis este centrul de atractie maxima forta pentru Arad, Caras-Severin si Hunedoara", mai precizeaza raportul.
Recent, a fost aprobat, tacit, de catre Senat, un proiect de lege initiat de UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare a Romaniei, desi Guvernul se pronuntase in toamna lui 2009, sustinand ca aceasta initiativa est inoportuna.
Romania ar putea fi impartita in 16 regiuni
Vazut ca un proiect de regionalizare a Romaniei in favoarea maghiarilor, proiectul a fost criticat de Opozitie. Autorul acestui proiect, Csutak Istvan, expert al UDMR in politici de dezvoltare, spune, pentru http://www.realitatea.net/csutak-istvan–autorul-proiectului-de-regionalizare–sperietoarea-pericolului-conspiratiei-maghiare-este-din-ce-in-ce-mai-greu-de-valorificat_701187.html” target=_blank
Realitatea.net ca nu este vorba decat de o reimpartire mai eficienta si ca nu este vorba de o regionalizare pe criterii politice, iar noile regiuni, mai mici, nu vor avea atributiuni administrative.
Csutak Istvan sustine ca “actualul sistem ii defavorizeaza pe cei mai slabi. Statisticile arata ca in primii 10 ani ai regiunilor de dezvoltare (1998 – 2007) judetele puternice si mari au atras incomparabil mai multe fonduri decat cele ramase in urma”, iar “mecanismul dezvoltarii echilibrate nu a functionat”.
In consecinta, a gasit si a propus un algoritm care sa garanteze o alocare mai corecta a acestor fonduri. Prin noua configuratie propusa “s-ar crea premizele unei competitii mult mai echilibrate, dat fiind ca regiunile de dezvoltare ar fi formate din judete cu “greutate” comparabila”, explica Csutak Istvan.
In proiect este propusa impartirea Romaniei in niste regiuni mai mici deoarece astfel se pot respecta mult mai fidel criteriile deja amintite “situatia geografica, socio-economica, istorica, culturala sau de mediu”. Autorul proiectului spune ca “imi vine greu sa cred ca judete ca Vrancea si Buzau raportate la Constanta si Tulcea formeaza realmente o arie omogena. Sincer sa fiu, nu prea sesizez mare coeziune nici intre Bihor si Maramures”.
In plus, Csutak Istvan da asigurari ca regiunile de dezvoltare nu vor avea atributiuni administrative.
“Am incercat sa definesc, prin componenta ‘istorica, culturala’ a criteriilor de clasificare, teritorii coerente si din acest punct de vedere. Daca cineva ar fi facut efortul de-a arunca o privire pe studiu, ar fi putut citi valorile pe care le-am atribuit acestei componente in cazul fiecarei regiuni. Si s-ar fi putut purta un dialog decent”.
Csutak Istvan ii acuza pe politicieni ca nu fac efortul sa inteleaga necesitatea acestei schimbari si spune ca “politicienii care il resping isi asuma o foarte mare raspundere refuzand un dialog bazat pe expertiza, in favoarea unui monolog pur populist”.
Membrul UDMR mai spune ca sperietoarea “pericolului conspiratiei maghiare” este din ce in ce mai greu de valorificat. Mai ales ca, acestia nu pot invoca o componenta politica a acestui proiect deoarece “regiunile de dezvoltare nu sunt conduse. Nu am zis: vrem si noi o feuda si restul nu ne intereseaza”.
Guvernului ii spun ca nu este vorba de “regionalizare”, ci este vorba de sistemul institutional al politicii de coeziune a Uniunii Europene, conchide Csutak Istvan.
• publicat la: 19 February 2010
Regionalizarea si destramarea Romaniei prin noua Regiune Autonoma Maghiara impusa de UDMR. Academicianul Dinu Giurescu trage semnalul de alarma
Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare?
de Academician Dinu Giurescu
1. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (sublinierea D.C.G.).
Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene.
El prevede „cel puţin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenţa teritorială actuală a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.).
Articolul 2 al Regulamentului precizează: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unităţi teritoriale şi anume – NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3 (articolul 2).
Definirea acestor unităţi teritoriale „se bazează în principal pe unităţile administrative existente în statele membre” (articolul 3 din Regulament).
Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de „pragurile demografice” (minimum şi maximum) anume:
NUTS 1 de la 3 la 7 milioane locuitori
NUTS 2 800.000 până la 3 milioane
NUTS 3 150.000 până la 800.000
Regulamentul adoptat de Parlamentul şi Consiliul Europei confirmă şi întăreşte realitateaunităţilor teritoriale de bază (NUTS 3) din statele membre, prin înscrierea lor nominală în „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene din 21 iunie 2003, după cum urmează:
| Nr. crt. | Ţara | NUTS | Denumirea NUTS 3 în statele respective | ||
| 1 | 2 | 3 | |||
| 1. | Belgique / België / Belgia | 3 | 12 | 45 | Arrondissements |
| 2. | Danmark / Danemarca | 1 | 2 | 16 | Amtskommuner |
| 3. | Deutschland / Germania | 17 | 42 | 443 | Kreise / Kreisfreie Städte |
| 4. | Ellada / Grecia | 5 | 14 | 49 | nomoi |
| 5. | España / Spania | 8 | 20 | 53 | provincias |
| 6. | France / Franţa | 10 | 27 | 101 | départements |
| 7. | Ireland / Irlanda | 2 | 3 | 8 | regional authority regions |
| 8. | Italia | 6 | 22 | 104 | province |
| 9. | Luxembourg | 2 | 2 | 2 | |
| 10. | Nederland / Olanda | 3 | 13 | 41 | |
| 11. | Österreich / Austria | 4 | 10 | 36 | |
| 12. | Portugal / Portugalia | 4 | 8 | 31 | |
| 13. | Suomi/Finland / Finlanda | 3 | 6 | 21 | Maakunnat / landskapen |
| 14. | Sverige / Suedia | 2 | 9 | 22 | län |
| 15. | United Kingdom / Anglia | 13 | 38 | 135 | |
Pentru a nu fi nici un dubiu, anexa II a Regulamentului sus-amintit, înscrie şi denumirile unităţilor administrative existente (NUTS 3) în principalele ţări cuprinse în Regulament, aşa cum sunt arătate în tabelul de sus.
Recapitulând: Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului, consemnează şi confirmă realitatea unităţilor teritoriale de bază existente în statele membre, cu recomandarea: „ar trebui să se respecte situaţia politică, administrativă şi instituţională existentă” (paragraful 10, pagina 1 din Regulament).
*
2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România(publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004).
Politica de dezvoltare regională – precizează legiuitorul din 2004 – este pusă în aplicare „în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1).
Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I).
*
3. În 2009, 9 senatori şi 22 deputaţi UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă(înregistrată cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările şi completările ulterioare”.
Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent.
Expunerea de motive, semnată de iniţiatori, cuprinde formulări generale, ca de exemplu,„diminuarea decalajelor economice şi sociale… susţinerea unei dezvoltări durabile a tuturor regiunilor ţării… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi durabile şi a incluziunii sociale…”.
Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită.
Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumeră cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unităţilor componente, unde însă denumirea „judeţ” nu apare nicăieri.
Omisiune care alimentează informaţia vehiculată pe cale orală, că judeţele vor dispăreaodată cu noua regionalizare. Dispariţia judeţelor pare sugerată şi de explicaţia unuia din iniţiatori: cele 16 regimuri de dezvoltare reprezintă o fază intermediară spre cele cinci macroregiuni, obligatorii în 2013. Explicaţia nu face nici o menţiune despre existenţa în continuare a judeţelor.
Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de iniţiatorii UDMR, sunt arătate în harta nr. 2.
Cele 5 propuse macroregiuni, propuse de aceiaşi iniţiatori, sunt reprezentate în harta nr. 3.
Iniţiatorii doresc ca împărţirea în 16 regiuni să intre repede în vigoare, la 1 ianuarie 2011.
În martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul să nu facă parte din aceeaşi regiune de dezvoltare cu judeţul Timiş şi să se alăture judeţelor Bihor, Satu Mare şi Sălaj cu care „se aseamănă mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.
*
Din propunerea de mai sus rezultă următoarele:
a) Regiunile de dezvoltare stabilite în 2004 sunt anulate fără vreo motivare reală.
b) Se propune un regim de tranziţie cu 16 regiuni – cu o durată de maximum trei ani; tranziţia ne aminteşte de „întovărăşirile agricole” din anii ‘50 menite să înlesnească eliminarea proprietăţii ţărăneşti individuale şi constituirea colhozului.
Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urmăreşte cumva desfiinţarea judeţelor ca unităţi de bază? O atare desfiinţare ar fi un unicum în Uniunea Europeană unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.
c) Între cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş”. Este astfel reconstituită teritorial fosta „Regiune autonomă maghiară” din anii 1952-1958 (vezi Hărţile nr. 2 şi 4), numită acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14″.
d) Macroregiunile IV şi V din noua propunere de regionalizare împart aria transilvană în două, şi anume (vezi harta nr. 4):
IV. la Sud: Arad, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu şi Braşov;
V. toată aria de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare şi Baia Mare, până la Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.
O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel:
a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena în august 1940 (harta 5 de comparat cu harta 4). Macroregiunea V înseamnă o lărgire spre sud a teritoriului cedat în 1940.
b) În august 1940, a avut loc la Turnu Severin o întâlnire preliminară a unor reprezentanţi ai României şi Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungară a propus celei române „împărţirea” Transilvaniei între cele două state, conform cu cele arătate în harta nr. 6.
Macroregiunea propusă în 2009 este, cu mici diferenţe, aceeaşi cu propunerea din august 1940.
Se poate interpreta că este o simplă coincidenţă.
Se poate interpreta şi altfel.
Evenimente relativ recente au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-media internaţionale. Noul „stat” recunoscut de o seamă de guverne este un „model” ce poate fi, în anume împrejurări, invocat şi pus în practică.
Traseul propunerii din 2009: pentru-contra şi iarăşi pentru.
3 iunie 2009: Propunerea UDMR este înregistrată la Senat cu nr. b284.
10.06-10.07.2009: Trimisă spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern şi la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.
10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil.
23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului – aviz negativ.
3 şi 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administraţie publică etc. – aviz negativ.
10 februarie 2010: Propunerea pentru o nouă regionalizare a României este înscrisă pe ordinea de zi a Senatului şi adoptată în aceeaşi zi, prin aprobare tacită.
*
Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) şi Comisia pentru administraţie publică să dea aviz negativ, iar Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită?
Se pare că lucrul a fost posibil printr-o manevră de procedură iniţiată de un lider al majorităţii din Senat. O atitudine cel puţin curioasă…
În concluzie, o propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional.
Să fie o simplă coincidenţă!?!
Când regimul trecut a renunţat, în 1968, la împărţirea în raioane şi regiuni (după model sovietic), propunerea de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe: Brăila şi Galaţi (iniţial era prevăzut un singur judeţ, cu ambele oraşe dunărene).
Într-un sistem cu mai multe partide şi libertatea mass-media o asemenea propunere – constituirea regiunilor de dezvoltare – cu consecinţe ce pot duce foarte departe… trece pe tăcute, pe furiş, ascunsă opiniei publice.
Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004
1) Nord-Est, cu judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui
2) Sud-Est, cu judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa
3) Sud-Muntenia, cu judeţele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi
4) Sud-Vest Oltenia, cu judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Olt
5) Vest, cu judeţele Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Arad
6) Nord-Vest, cu judeţele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Satu Mare
7) Centru, cu judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov
8 ) Bucureşti-Ilfov, cu Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov
Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009
Prin propunerea UDMR, aria transilvană este decupată în felii. Unele (numerele 15 şi 16, harta nr. 2) merg în prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mureş” (nr. 14 în harta nr. 2). Altele (nr. 12 şi 13 harta nr. 2) se aşează de-a lungul Carpaţilor meridionali.
„01 – Botoşani, Suceava
02 – Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui
03 – Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea
04 – Constanţa, Tulcea
05 – Bucureşti
06 – Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov
07 – Giurgiu, Teleorman
08 – Dolj, Mehedinţi, Olt
09 – Gorj, Vâlcea
10 – Argeş, Dâmboviţa, Prahova
11 – Arad, Caraş Severin, Timişoara
12 – Alba, Hunedoara
13 – Sibiu, Braşov
14 – Covasna, Harghita, Mureş
15 – Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş
16 – Bihor, Sălaj, Satu Mare”
Regiunea Autonomă Maghiară constituită în 1952 (devenită ulterior Mureş-Autonomă Maghiară)
din iniţiativa şi cu aportul unor consilieri sovietici
A se compara teritoriul Regiunii Autonome din 1952 cu acela al regiunii de dezvoltare Covasna-Harghita-Mureş, propusă în 2009 (harta nr. 2, regiunea nr. 14).
Cele 5 macroregiuni propuse prin iniţiativa UDMR din 2009
I. Moldova toată, plus Brăila şi Buzău
II. De la Tulcea şi Constanţa şi până la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei şi Olteniei) până la Dunăre, inclusiv Bucureştii
III. Partea de nord a Munteniei şi Olteniei (Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj)
IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov)
V. Partea de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Covasna şi Harghita până în Bihor, Satu Mare şi Maramureş
Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotărârea Dictatului de la Viena (30 august 1940) judeţele sunt cele existente în 1940
Propunerea delegaţiei ungare de împărţire a ariei transilvane, transmisă delegaţiei române,
la convorbirile preliminare de la Turnu Severin, 16-24 august 1940
Delegaţia ungară propunea ca România să cedeze un teritoriu de 69.000 km² cu o populaţie de 3.900.000 din care 2.200.000 români, 1.200.000 maghiari, 500.000 germani şi alte naţionalităţi:
Istoria politicii externe româneşti în date, coordonator Ion Calafeteanu, Fundaţia europeană Titulescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, pp. 326-327 (sub datele 16-24 august 1940).
A se compara cu regiunea de dezvoltare nr. V (Harta nr. 4).
În memoriile sale, Mihail Manoilescu, atunci ministrul de Externe al României, scrie următoarele despre convorbirile de la Turnu Severin din august 1940:
„Partea ungară a prezentat un aide-mémoire datat Budapesta 11 august 1940, însoţit de o hartă a revendicărilor lor. Această hartă… formulează pretenţia… de a se retroceda Ungariei toată Transilvania de la nord de Mureş, inclusiv Aradul, lăsându-ne nouă Blajul, Mediaş şi Sighişoara şi trecând la unguri Alba Iulia şi Braşovul!” (sublinierea D.C.G.).„Teritoriul reclamat reprezintă mai mult de două treimi din teritoriile româneşti care au aparţinut Ungariei şi cuprinde mai mult de 2/3 din populaţie, din care 2.200.000 români…”
(Mihail Manoilescu, Memorii, iulie-august 1940. Dictatul de la Viena, ediţie îngrijită de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1991, p. 156).
Kelemen Hunor: UDMR nu renunţă la obţinerea autonomiei
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, la Târgu Mureş, că Uniunea nu renunţă la dezideratele din programul său, care prevăd obţinerea autonomiei pe toate nivelurile, informează Mediafax.
Kelemen Hunor a spus că nu comentează declaraţiile ministrului de Externe, Teodor Baconschi, potrivit cărora România acceptă autonomia culturală, dar nu şi pe cea pe criterii etnice.
Liderul UDMR a subliniat că programul Uniunii este cunoscut şi că formaţiunea politică pe care o reprezintă nu renunţă la dezideratele cuprinse în acesta, chiar dacă va dura un timp până ce ele vor fi atinse.
Liderul UDMR a subliniat că programul Uniunii este cunoscut şi că formaţiunea politică pe care o reprezintă nu renunţă la dezideratele cuprinse în acesta, chiar dacă va dura un timp până ce ele vor fi atinse.
"Nu comentez declaraţiile lui Baconschi. Noi avem în programul nostru prevăzut ceea ce cunoaşteţi foarte bine şi am propus în Parlament câteva proiecte de legi care au fost respinse. Noi nu scoatem dezideratele noastre din program, dar nu am de ce să comentez eu declaraţiile domnului Baconschi. Nu o să comentez. Eu vorbesc de UDMR, de programul nostru, de dezideratele noastre. Va dura până vom atinge aceste deziderate, pentru că aici este vorba despre un lucru care produce anumite sensibilităţi şi doar cu dialog, cu argumente, cu convingere şi doar prin mijloace politice se poate atinge orice deziderat în ceea ce priveşte identitatea naţională, identitatea culturală. Altfel nu se poate. Cât va dura, nu ştiu. Nu o să dau termen, nu am luat diploma la Delphi", a spus Kelemen.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a declarat, vineri, la Târgu Mureş, că România acceptă autonomia culturală, dar nu şi pe cea pe criterii etnice.
"Sigur, ca poziţie de principiu, poziţia României nu se va schimba. Acceptăm autonomia culturală, ca şi procesul de descentralizare administrativă, nu autonomia pe criterii etnice sau teritoriale", a declarat Baconschi. http://www.antena3.ro/
Extremismul Maghiar
PCM intră la guvernare alături de UDMR - Protocol politic pentru autonomie - UDMR a încheiat astăzi un protocol politic cu Partidul Civic Maghiar, prin care este vizată autonomia, potrivit preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor.
PCM se angajează astfel să susţină lista de europarlamentari ai UDMR, însă fără să aibă niciun candidat pe liste.În schimb, PCM a primit promisiunea că preşedinţii de Consilii Judeţene ai UDMR vor colabora mult mai bine de acum înainte cu primarii PCM din Harghita şi Covasna.
Kelemen Hunor nu a exclus nici posibilitatea ca membri PCM să fie numiţi la conducerea unor instituţii aflate în subordinea Guvernului ROmâniei, UDMR ajungând la guvernare printr-un protocol încheiat cu premierul Victor Ponta. De asemenea, în perioada următoare vor fi numiţi în rand de secretar de stat un număr de 14 persoane desemnate de UDMR.
Hunor a mai precizat la Cluj că proiectul de autonomie la care lucrează UDMR este distinct de cel al PPMT.
UDMR nu exclude ca PCM să obțină conducerea unor instituții aflate în subordinea Guvernului României
Vineri, 21 martie, UDMR si PCM au semnat un protocol de colaborare politica pe termen mediu si lung care prevede, printre altele, sustinerea reciproca la nivelul autoritatilor publice locale si la alegerile pentru Parlamentul European. Partidul Civic Maghiar, cel mai puternic militant pentru autonomia teritoriala a “ Ținutului Secuiesc “ va beneficia de sprijin parlamentar si guvernamental, conform presedintelui UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor.
„Am avut cateva luni negocieri cu PCM, am ajuns la o intelegere si am semnat, vineri, un protocol de colaborare politica pe termen mediu si lung, o intelegere strategica, nu doar pentru alegerile europarlamentare. Documentul contine dezideratele strategice comune si cred ca prin aceasta intelegere vom avea posiblitatea de a colabora la nivelul administratiilor locale, unde PCM are consilieri si primari, iar UDMR are conducerea consiliilor judetene. Vom sprijini localitatile care au primari PCM si de la nivel parlamentar sau guvernamental. PCM va sustine lista noastra de candidati pentru PE, care este lista UDMR“ a declarat Kelemen Hunor.
De asemenea, liderul PCM, Biro Szolt, a declarat ca cele doua formatiuni maghiare au teluri comune si trebuie sa conlucreze pentru a le indeplini.
„PCM a dus o lupta foarte mare pentru a fi recunoscut, iar acest fapt, ca semnam un protocol cu UDMR, este un exemplu ca PCM reprezinta o forta politica in Transilvania. Telurile noastre sunt identice, la fel si electoratul pe care ne bazam, si cand suntem in fata unor alegeri trebuie sa avem niste prioritati. O comunitate care trebuie sa atinga pragul electoral, cum e cea maghiara, daca vrem sa ducem o politica responsabila, trebuie sa colaboram” a spus Biro Szolt.
Victor Ponta: PCM este “o forță extremistă”
Sprijinul parlamentar si guvernamental anuntat de Kelemen Hunor pentru Partidul Civic Maghiar reprezinta o decizie neasteptata a actualului Executiv, in conditiile in care, la preluarea primului mandat de premier, Victor Ponta sustinea ca PCM este “o forta extremista”. Tot in iunie 2012, premierul Ponta condamna gestul presedintelui Parlamentului Ungariei de a sustine PCM, considerand acest demers unul care “incalca normele de buna vecinatate”.
“Am spus un singur lucru referitor la presedintele Parlamentului ungar: ca atitudinea domniei sale de a veni in Romania sa faca o campanie pentru o forta extremista este cu totul si cu totul reprobabila. Sper totusi sa respecte macar legile pentru ca normele de buna vecinatate le-a incalcat inca o data” a ustinut in iunie 2012 Victor Ponta.
PCM, despre referendumul pentru demiterea Președintelui: “Protestăm împotriva demersului antidemocratic al Partidului Comunist, și anume al PSD”
Totodata, PCM s-a facut remarcat la referendumul din iulie 2012 prin solidarizarea cu presedintele Traian Basescu, liderii formatiunii maghiare solicitand electoratului propriu sa boicoteze actiunea initiata de USL. Tot cu acest prilej, liderul PCM Covasna considera ca PSD este “un partid comunist”.
Eu voi sta acasa duminica si la fel ii indemn si pe alegatori, sa nu participe la vot, protestand si in acest fel fata de demersul antidemocratic al Partidului Comunist, si anume al PSD , a declarat in iulie 2012 presedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, citat de Mediafax.
Si in privinta “steagului secuiesc”, PCM si-a manifestat explicit punctul de vedere, solicitand arborarea sa in Parlamentului Romaniei. In februarie 2013, presedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a salutat declaratia secretarului de stat ungar Nemeth Zsolt, potrivit caruia maghiarii din Ungaria ar trebui sa arbozeze steagul Tinutului Secuiesc, declarand ca daca secuii ar fi respectati in Romania drapelul lor ar fi arborat inclusiv in Parlament
Senator PSD: “Este posibil să fi știut despre acord, este posibil să nu fi știut”
„Nu stiu daca PSD a stiut de aceasta initiativa. Este posibil sa da, este posibil sa nu. Mi se par logic sa fi fost anuntat avand in vedere ca este vorba de o alianta pe termen lung. Este o noutate ca pe fond PCM ia o parte din electoratul UDMR si slabeste UDMR. Este clar ca alianta UDMR-PCM are nevoie sa coaguleze voturile“ a declarat senatorul Petru Filip
AUTONOMIA TERITORIALA: MAREA PRIORITATE PENTRU UDMR IN URMATORII ANI. Imnul Ungariei si al Tinutului Secuiesc, cantate la Congresul UDMR
Mediafax: Marko: Autonomia teritorială a rămas neîmplinită, poate fi marea prioritate a următorilor ani
Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, sâmbătă, la Congresul Uniunii de la Oradea, că autonomia teritorială a rămas “o revendicare neîmplinită”, care poate fi marea prioritate a următorilor ani. Marko Bela a declarat, în Raportul de activitate susţinut, sâmbătă, în faţa delegaţilor la Congres, că un astfel de obiectiv poate fi cucerit“numai în deplină unitate politică”.
“Autonomia teritorială a rămas o revendicare neîmplinită, fiindcă pentru asta este nevoie, în continuare, de reforme profunde în administraţie şi de organizare a statului. Unele condiţii ale autonomiei culturale sunt cuprinse în Legea educaţiei, recent adoptată. În privinţa şcolilor noastre, în cea mai mare parte vom putea decide noi. Dar, evident, autonomia poate fi marea prioritate a următorilor ani, dacă deja există premisele acestei autonomii. Or, în opinia mea, aceste premise le-am şi creat. Menţionăm însă că asemenea obiective, ca şi până acum, pot fi cucerite numai în deplină unitate politică”, a spus Marko.
Cel de-al X-lea Congres al UDMR a început, sâmbătă, în jurul orei 11.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Oradea, la acesta participând 555 de delegaţi şi peste o sută de invitaţi din România, Ungaria, Slovacia şi Serbia.
La Congres au drept de decizie 555 de delegaţi ai organizaţiilor UDMR din întreaga ţară, din care o parte au fost desemnaţi prin vot, iar o altă parte este constituită din membrii marcanţi ai Uniunii.
Hotnews: VIDEO LIVE TEXT Congresul UDMR a inceput cu intonarea imnului Ungariei. Marko Bela: Sufletul nostru nu a fost de vanzare si nu va fi nici pe viitor.Crin Antonescu: Putem rasturna guvernul in 2012, fara UDMR. Decizia va apartine
Cel de-al X-lea Congres al UDMR, in cadrul caruia urmeaza sa fie ales un nou presedinte al Uniunii, a inceput, sambata, in jurul orei 11.00, cu intonarea imnului Ungariei, urmat de cel al Romaniei si al Uniunii Europene, dupa care delegatii au intonat din sala Imnul Secuiesc. (…)
Mediafax:
Kelemen Hunor este noul preşedinte al UDMR
Kelemen le-a transmis maghiarilor din Transilvania că UDMR este deschisă la toate problemele lor
BIOGRAFIE: Kelemen Hunor, noul preşedinte al UDMR – jurnalist, deputat şi ministru al Culturii
****
Sa ne amintim: In decembrie 2010, noul presedinte (de azi) al UDMR declara fara echivoc: “Categoric vom obtine autonomie teritoriala!”
TUPEUL SECESIONIST MAGHIAR NU ARE LIMITE)
Romania Libera: Tökes: Există şi români care susţin autonomia Transilvaniei
(…) UDMR se află la putere de 15 ani şi, cu toate acestea, pare să negocieze aceleaşi lucruri ca în 1997: predarea istoriei şi geografiei României în limba maternă. Ce putea face pentru a obţine mai repede dezideratele comunităţii maghiare?
L.T.: UDMR s-a degradat pe măsură ce a trecut timpul, a devenit oportunistă şi a uitat de programul politic: autonomia maghiarilor, autodeterminarea comunităţii maghiare, drepturile colective. În schimb, liderii UDMR s-au mulţumit cu firimituri din drepturile pe care le cereau. A venit timpul ca într-o Europă unită să ne unim şi noi şi să abordăm drepturile minorităţii noastre din perspectiva întregii naţiuni maghiare, care numără 13-14 milioane. Noi ne gândim la o naţiune integrată, nu în minorităţi.
O mare comunitate maghiară europeană care să-şi negocieze drepturile global?
L.T.: Aşa cum a spus premierul ungar, Orban Viktor, problemele întregii maghiarimi, indiferent unde trăiesc trebuie rezolvate. Moştenirea Trianonului trebuie vindecată. Altfel dispărem: ne asimilăm, ne pierdem în majorităţile în mijlocul cărora trăim.
Problemele celor 13 milioane de maghiari din Europa ar urma să fie coordonate de la Budapesta?
L.T.: Comunităţile din diferite ţări împreună cu Budapesta. Este un secret cunoscut de toată lumea, că cei care aparţin aceleiaşi naţiuni lucrează împreună pentru viitorul lor. Noi în Europa nu suntem o oarecare minoritate, ci naţiunea maghiară din bazinul carpatin, care-şi trăieşte viiotrul comun.
Partidul Popular Ardelean, pe care vreţi să-l lansaţi anul viitor, aţi vrea să reprezinte întreaga provincie ardeleană?
L.T.: Noi obişnuim să vorbim despre eurotransilvanism, iar partidul va aparţine de popularii europeni.
Aţi vrea să atrageţi şi români?
L.T.: Relaţia cu românii e mai complicată şi destul de prejudiciată, pentru că moştenirea negativă a conlucrării interetnice nu are tradiţii. Totdeauna democraţia a fost supusă interesului majoritar.
În raportul „Discriminarea maghiarilor din România”, pe care l-aţi depus la Comitetul ONU de la Geneva susţineţi că statul român încalcă drepturile maghiarilor la toate nivelurile. Care ar fi încălcările cele mai flagrante?
Are în schimb tot atâtea drepturi individuale.
L.T.: Cu toate drepturile noastre individuale, putem să dispărem. În cei 90 de ani de când Transilvania este parte a României, de la 45 la sută câţi eram noi, cetăţenii neromâni din Ardeal, am scăzut la 20 la sută, iar majoritatea oraşelor, care erau maghiare s-au românizat. Milioane de români au fost mutaţi în Transilvania, în vreme ce mulţi maghiari au fugit sau au fost puşi pe fugă sau pur şi simplu au fost asimilaţi. Drepturile pe care le are comunitatea maghiară nu-i pot asigura supravieţuirea.
Deci principala dvs. îngrijorare este dispariţia comunităţii maghiare, fiindcă încălcări flagrante ale drepturilor maghiarilor nu găsiţi?
L.T.: Da, avem o problemă morală.
În acelaşi Raport pe care l-aţi depus la Comitetul ONU din Geneva, argumentaţi căsingura soluţie pentru salvarea comunităţii maghiare ar fi autonomia teritorială.Cum poate fi adoptată o legislaţie în acest sens?
L.T.: Doar cu consimţământul majorităţii. Fără consens ar fi imposibil, de aceea nu înţelegem opoziţia unor lideri români împotriva autonomiei. Noi nu vrem nimic fără să ne înţelegem şi în nici un caz o autonomie care să fie împotriva românilor. Autonomia este o instituţie democratică şi funcţionează în multe ţări. Şi românii luptau pentru autonomia lor în Transilvania.
Înainte de 1918, românii ar fi vrut chiar autonomia Transilvaniei
L.T.: Nu, ei luptau doar pentru autonomia lor, dar se poate pune problema întregii Transilvanii, potrivit tradiţiilor şi chiar revendicărilor unioniştilor din 1918: generaţia lui Goldiş a fost dezamăgită că Transilvania nu a primit autonomia promisă la unire.
Credeţi că aţi putea găsi şi români care să susţină autonomia Transilvaniei?
L.T.: Da, fiindcă tot timpul au existat astfel de propuneri şi din partea românilor,numai că cei care au condus România au considerat mereu că toate aceste dorinţe sunt acţiuni „separatiste”.
Premierul Emil Boc este din Cluj, iar în Guvern şi alţi ardeleni, dar nu par preocupaţi de tradiţiile istorice pe care le invocaţi
L.T.: Nu au nici un fel de sensibilitate pentru că ideea statului naţional şi unitar domină în gândirea politică românească, chiar din cauză că au răpit Transilvania Ungariei şi doresc să nu pericliteze situaţia. Liderii români nu înţeleg că noi nu vrem să ne desprindem din România, iar proiectul Europei Unite ne oferă o altă natură de relaţii.
Câtă vreme politicienii români nu sunt de acord cu formele de autonomie teritorială, iar Constituţia rămâne un obstacol ce puteţi face?
L.T.: Trebuie să-i convingem. Constituţia nu e Sfânta Scriptură. (…)
Jurnalul: Categoric vom obţine autonomie teritorială! (interviu cu Kelemen Hunor, urmatorul lider al UDMR-ului)
(…) Autonomia Ţinutului Secuiesc este “zăhărelul” fluturat pentru alegătorii maghiari de toţi candidaţii. Cum vedeţi dvs. problema autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc?
Pornim de la o realitate care nu poate fi ocolită: există comunităţi locale cu profiluri culturale, sociale, economice foarte distincte. Aceste comunităţi trebuie l
ăsate să-şi dezvolte natural propriile caracteristici. Cui foloseşte uniformitatea? Şi, mai ales, credeţi că o uniformitate impusă administrativ poate duce la altceva în afară de stagnare, frustrare şi resentimente?Nu sunt de acord cu abordarea de “zăhărel” fluturat. Este o dorinţă sinceră a comunităţii, care nu atentează nici la independenţa, nici la integritatea teritorială şi nici la suveranitatea statului. Nu ia nimic de la nimeni. Credeţi că italienii din Florenţa trăiesc mai prost sau sunt mai nefericiţi din cauza autonomiei Tirolului de Sud? În nici un caz!
Aţi ratat obţinerea învăţământului integral în l imba maternă, un alt deziderat major al Uniunii, deşi sunteţi la guvernare. Credeţi că veţi putea obţine vreodată autonomie teritorială?
Nu am ratat obţinerea învăţământului în limba maghiară. Legea se află în Parlament şi avem toate şansele ca în câteva zile să se termine acest scandal pe o temă falsă.
În legătură cu autonomia: categoric, da! Problema nu este de “dacă” şi nici măcar de “când”. Problema este de “cum”. O autonomie nu înseamnă nici izolare, nici enclavizare. Autonomia trebuie să vină firesc, ca un act de normalitate prin dialog permanent cu majoritatea românească, şi nu împotriva ei. În 1918, la Alba Iulia, liderii români au promis autonomie pentru maghiari. Această autonomie trebuie să fie la fel de normală şi să fie acceptată de toţi cetăţenii, aşa cum a fost normală şi acceptată şi unirea Transilvaniei cu România. (…)
Nota noastra:
Niciodata UDMR nu a avut o pozitie politica mai avantajoasa ca acum. Cu un presedinte (de tara) decis sa isi consolideze puterea cu orice mijloc utilizabil, indiferent ca acesta incalca Constitutia, si de-a dreptul lingusitor fata de formatiunea etnica, UDMR si-a creat deja, dupa cum arata fostul ei lider, Marko Bela, premisele autonomiei TERITORIALE. Cu o opozitie unitara doar in aparenta, lipsita de lideri reali si care ii face curte disperata Uniunii maghiare, nu ii va fi greu sa isi asigure, din ambele parti, garantia obtinerii autonomiei teritoriale drept PRET pentru pastrarea sau, dupa caz, dobandirea puterii.
Ne aducem aminte, de altfel, ca liderii PDL au deschis in trecutul apropiat tema modificarii articolelor de Constitutie care prevad ca Romania e stat national UNITAR SI INDIVIZIBIL:
Scriam atunci, plecand de la urmatoarele articole de presa:
Gandul:
Udrea: România ar putea fi reîmpărţită în regiuni de dezvoltare după 2013
Blaga, descentralizarea şi ideea simplă a Secuimii
Boc: „Nu vom putea avea niciun fel de structură cu componentă federală în România,prin care să putem vorbi ca în Germania de landuri, sau ca în America de state”
Un lucru trebuie să fie foarte clar: regiunile nu trebuie privite ca regiuni cu conţinut etnic, pentru că atunci am denatura sensul discuţiei despre reorganizarea administrativ-teritorială a României”, a declarat, joi, premierul Emil Boc, în cadrul unei dezbateri pe tema restructurării statului.
Premierul a arătat că regiunile trebuie să fie “unităţi administrativ-teritoriale care să răspundă nevoilor României”, iar dacă politicienii ajung la concluzia că regiunea trebuie să aibă statut juridic, atunci trebuie revizuită Constituţia, deoarece forma sa actuală prevede organizarea teritoriului sub formă de judeţe, municipii, oraşe şi comune. “Avem Constituţia României, care este principalul element de reper atunci când pornim orice discuţie despre reorganizarea administrativ – teritorială în plan regional. Constituţia, în acest moment, este foarte clară: România este stat naţional unitar. Nu vom putea avea niciun fel de structură cu componentă federală în România, prin care să putem vorbi ca în Germania de landuri, sau ca în America de state”, a declarat Boc.
Invitat la dezbatere, ministrul de Interne, Vasile Blaga, a subliniat că regiunile de dezvoltare ar trebui să aibă competenţe administrative: “Experienţa internaţională a statelor descentralizate, dar şi cea românească, arată că unităţile administrativ-teritoriale cu mai puţin de 5000 de locuitori nu pot fi gestionari optimi ai serviciilor publice descentralizate, iar absorbţia fondurilor europene este îngreunată de lipsa capacităţii administrative. Regiunile ar trebui să aibă şi capacitatea de a elabora planuri de dezvoltare impozabile autorităţilor locale şi pe baza cărora să fie selectate proiectele. Asta presupune să dobândească competenţe administrative. Deci, clar, discutăm de Constituţie. Trebuie să discutăm şi despre ea, dacă vrem să facem lucrurile bine”.
Nota noastra: Tocmai ce ne miram ca presiunile pentru autonomie din Tinutul Secuiesc si atitudinea tot mai ofensiva a guvernului maghiar nu au fost apreciate drept amenintari in Sttrategia pentru Securitate Nationala a CSAT. Acum se pare ca primim atat o confirmare cat si un raspuns pentru aceasta “abordare”: conform premierului Emil Boc si min. de Interne Vasile Blaga, se pune in discutie, in preconizata impartire pe regiuni administrative a Romaniei, modificarea Constitutiei, anume chiar a articolului referitor la existenta statului “national si unitar“. Lucrul este mai grav decat pare, deoarece se are in vedere, practic, “discutia despre Constitutie” (adica modificarea ei) tocmai in articolele cele mai importante ale sale, cele referitoare la caracterul statului, si care sunt, atentie, explicit mentionate printre cele care NU POT FI SUPUSE REVIZUIRII, asa cum se arata in Titlul VII al Constitutiei, art. 152 alin. 1, limita revizuirii:
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
E adevarat ca de ani buni de zile Constitutia e terfelita si jucata in picioare de facto, dar e pentru prima oara cand se se pune problema modificarii de jure a unor articole oprite de la revizuire! La fel de adevarat este ca regionalizarea e o politica tipic europeana, fiind una din modalitatile de slabire din interior, de jos, a statului national. Astfel, daca de sus se impus reguli din ce in ce mai restrictive fata de suveranitatea nationala, de jos se purcede la fragmentarea statului national.Se deschide, in plus, prin punerea in discutie a articolelor esentiale ale Constitutiei, o adevarata Cutie a Pandorei deoarece, odata cu acceptarea revizuirii articolelor respective, ce mai poate impiedica autonomia maghiara?Asigurarile premierului legate de neaplicarea criteriului etnic sunt apa de ploaie – odata ce nu mai exista organizarea nationala si unitara a statului roman, regiunile vor fi oricum autonome. Si, evident, vor exista regiuni cu populatie majoritara maghiara. Sa ne asteptam, oare, si la revizuiri privind celelalte articole oprite de la modificare?:
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.
Pana la urma, poate vor decide ca e prea complicata revizuirea, si vor face o Constitutie noua, asa cum regele Carol al II-lea, in 1938, a a suprimat Constitutia din 1923 si a creat una noua, instituind regimul sau dictatorial cu partid unic de nuanta fascista.
Adevarul: Marko Bela despre afirmaţiile lui Boc: “În România există comunităţi etnice şi trebuie să se ia act de acest lucru”
“Ţinutul Secuiesc nu e o invenţie”
Preşedintele UDMR a precizat că o eventuală reorganizare din punct de vedere administrativ va fi una logică şi raţională dacă s-ar ţine cont de faptul că există zone tradiţionale, cu o anumită componenţă etnică. Marko Bela a precizat că în cadrul actualei împărţiri administrativ-teritoriale, una dintre probleme a fost că, în mod artificial, “anumite zone tradiţionale au fost tăiate în două, au fost lipite la alte zone pentru a evita să aibă o anumită componenţă etnică”. “De exemplu, Ţinutul Secuiesc nu e o invenţie, există şi cei care nu recunosc acest lucru şi cei care vor să evite existenţa Ţinutului Secuiesc nu recunosc realitatea. Nu se poate ca cineva să evite anumite realităţi etnice. În România există comunităţi etnice, una foarte mare şi anume maghiarii, şi oricine trebuie să ia act de acest lucru”, a subliniat preşedintele UDMR. Pe de altă parte, el a arătat că mai curând sau mai târziu va fi nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială a României Marko a spus că actualele judeţe, în perspectivă, nu corespund unor criterii economice sau de dezvoltare infrastructurală. “În acest moment, marea noastră provocare este ca în cadrul actualelor unităţi administrativ-teritoriale să ducem până la capăt o descentralizare profundă şi o reformă a întregii administraţii din România, ceea ce ar presupune reduceri, desfiinţări, comasări şi raţionalizări”, a mai afirmat liderul UDMR, citat de Mediafax.
Ne aducem aminte, de altfel, ca liderii PDL au deschis in trecutul apropiat tema modificarii articolelor de Constitutie care prevad ca Romania e stat national UNITAR SI INDIVIZIBIL:
Scriam atunci, plecand de la urmatoarele articole de presa:
Gandul:
Udrea: România ar putea fi reîmpărţită în regiuni de dezvoltare după 2013
Blaga, descentralizarea şi ideea simplă a Secuimii
Boc: „Nu vom putea avea niciun fel de structură cu componentă federală în România,prin care să putem vorbi ca în Germania de landuri, sau ca în America de state”
Un lucru trebuie să fie foarte clar: regiunile nu trebuie privite ca regiuni cu conţinut etnic, pentru că atunci am denatura sensul discuţiei despre reorganizarea administrativ-teritorială a României”, a declarat, joi, premierul Emil Boc, în cadrul unei dezbateri pe tema restructurării statului.
Premierul a arătat că regiunile trebuie să fie “unităţi administrativ-teritoriale care să răspundă nevoilor României”, iar dacă politicienii ajung la concluzia că regiunea trebuie să aibă statut juridic, atunci trebuie revizuită Constituţia, deoarece forma sa actuală prevede organizarea teritoriului sub formă de judeţe, municipii, oraşe şi comune. “Avem Constituţia României, care este principalul element de reper atunci când pornim orice discuţie despre reorganizarea administrativ – teritorială în plan regional. Constituţia, în acest moment, este foarte clară: România este stat naţional unitar. Nu vom putea avea niciun fel de structură cu componentă federală în România, prin care să putem vorbi ca în Germania de landuri, sau ca în America de state”, a declarat Boc.
Invitat la dezbatere, ministrul de Interne, Vasile Blaga, a subliniat că regiunile de dezvoltare ar trebui să aibă competenţe administrative: “Experienţa internaţională a statelor descentralizate, dar şi cea românească, arată că unităţile administrativ-teritoriale cu mai puţin de 5000 de locuitori nu pot fi gestionari optimi ai serviciilor publice descentralizate, iar absorbţia fondurilor europene este îngreunată de lipsa capacităţii administrative. Regiunile ar trebui să aibă şi capacitatea de a elabora planuri de dezvoltare impozabile autorităţilor locale şi pe baza cărora să fie selectate proiectele. Asta presupune să dobândească competenţe administrative. Deci, clar, discutăm de Constituţie. Trebuie să discutăm şi despre ea, dacă vrem să facem lucrurile bine”.
Nota noastra: Tocmai ce ne miram ca presiunile pentru autonomie din Tinutul Secuiesc si atitudinea tot mai ofensiva a guvernului maghiar nu au fost apreciate drept amenintari in Sttrategia pentru Securitate Nationala a CSAT. Acum se pare ca primim atat o confirmare cat si un raspuns pentru aceasta “abordare”: conform premierului Emil Boc si min. de Interne Vasile Blaga, se pune in discutie, in preconizata impartire pe regiuni administrative a Romaniei, modificarea Constitutiei, anume chiar a articolului referitor la existenta statului “national si unitar“. Lucrul este mai grav decat pare, deoarece se are in vedere, practic, “discutia despre Constitutie” (adica modificarea ei) tocmai in articolele cele mai importante ale sale, cele referitoare la caracterul statului, si care sunt, atentie, explicit mentionate printre cele care NU POT FI SUPUSE REVIZUIRII, asa cum se arata in Titlul VII al Constitutiei, art. 152 alin. 1, limita revizuirii:
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
E adevarat ca de ani buni de zile Constitutia e terfelita si jucata in picioare de facto, dar e pentru prima oara cand se se pune problema modificarii de jure a unor articole oprite de la revizuire! La fel de adevarat este ca regionalizarea e o politica tipic europeana, fiind una din modalitatile de slabire din interior, de jos, a statului national. Astfel, daca de sus se impus reguli din ce in ce mai restrictive fata de suveranitatea nationala, de jos se purcede la fragmentarea statului national.Se deschide, in plus, prin punerea in discutie a articolelor esentiale ale Constitutiei, o adevarata Cutie a Pandorei deoarece, odata cu acceptarea revizuirii articolelor respective, ce mai poate impiedica autonomia maghiara?Asigurarile premierului legate de neaplicarea criteriului etnic sunt apa de ploaie – odata ce nu mai exista organizarea nationala si unitara a statului roman, regiunile vor fi oricum autonome. Si, evident, vor exista regiuni cu populatie majoritara maghiara. Sa ne asteptam, oare, si la revizuiri privind celelalte articole oprite de la modificare?:
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.
Pana la urma, poate vor decide ca e prea complicata revizuirea, si vor face o Constitutie noua, asa cum regele Carol al II-lea, in 1938, a a suprimat Constitutia din 1923 si a creat una noua, instituind regimul sau dictatorial cu partid unic de nuanta fascista.
Adevarul: Marko Bela despre afirmaţiile lui Boc: “În România există comunităţi etnice şi trebuie să se ia act de acest lucru”
“Ţinutul Secuiesc nu e o invenţie”
Preşedintele UDMR a precizat că o eventuală reorganizare din punct de vedere administrativ va fi una logică şi raţională dacă s-ar ţine cont de faptul că există zone tradiţionale, cu o anumită componenţă etnică. Marko Bela a precizat că în cadrul actualei împărţiri administrativ-teritoriale, una dintre probleme a fost că, în mod artificial, “anumite zone tradiţionale au fost tăiate în două, au fost lipite la alte zone pentru a evita să aibă o anumită componenţă etnică”. “De exemplu, Ţinutul Secuiesc nu e o invenţie, există şi cei care nu recunosc acest lucru şi cei care vor să evite existenţa Ţinutului Secuiesc nu recunosc realitatea. Nu se poate ca cineva să evite anumite realităţi etnice. În România există comunităţi etnice, una foarte mare şi anume maghiarii, şi oricine trebuie să ia act de acest lucru”, a subliniat preşedintele UDMR. Pe de altă parte, el a arătat că mai curând sau mai târziu va fi nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială a României Marko a spus că actualele judeţe, în perspectivă, nu corespund unor criterii economice sau de dezvoltare infrastructurală. “În acest moment, marea noastră provocare este ca în cadrul actualelor unităţi administrativ-teritoriale să ducem până la capăt o descentralizare profundă şi o reformă a întregii administraţii din România, ceea ce ar presupune reduceri, desfiinţări, comasări şi raţionalizări”, a mai afirmat liderul UDMR, citat de Mediafax.
Publicat pe 26 Feb 2011 | Categorii: Destramare teritoriala? (Regionalizare, autonomie), Opinii, analize, Presa, Razboiul impotriva Romaniei |
Guvernul a aprobat proiectul care reglementeaza vanzarea terenurilor agricole catre persoane fizice
Guvernul a aprobat, miercuri, proiectul de lege care stabileste ca arendasii, vecinii, tinerii fermieri, pana in 40 de ani, si statul vor avea drept de preemptiune la cumpararea terenurilor agricole in fata persoanelor fizice straine, incepand cu 1 ianuarie 2014, si a trimis documentul la Parlament, informeaza Mediafax.
Conform Tratatului de aderare la UE, Romania s-a angajat ca la 1 ianuarie 2014 sa liberalizeze piata funciara, astfel incat cetatenii straini, persoane fizice, din comunitatea europeana sa poata cumpara fara restrictii terenuri agricole.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a aratat ca proiectul de lege are in vedere importanta terenurilor pentru viitorul agriculturii romanesti, dar nu impune restrictii la vanzarea acestora, ci doar anumite conditii care se regasesc deja, sub anumite forme, in Codul Civil.
Astfel, dreptul de preemptiune la cumpararea unui teren agricol, existent in prezent doar pentru cei care arendeaza suprafata respectiva, a fost extins la vecini, pentru a incuraja formarea de suprafete agricole mari, la tinerii fermieri, pana in 40 de ani, in vederea intineririi mediului rural, si la stat, reprezentat prin Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare.
Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare se va forma in urma reorganizarii si extinderii atributiilor Agentiei Domeniilor Statului, insa proiectul de lege nu stabileste situatiile in care statul ar putea exercita dreptul de preemptiune la vanzarea unui teren agricol catre un cetatean strain.
Intrebat care sunt aceste situatii, ministrul Daniel Constantin a afirmat ca ele nu sunt specificate, dar ca, de exemplu, "la un moment dat" statul ar putea decide sa cumpere suprafete mici si sa vanda suprafete mari.
Potrivit lui Constantin, persoanele care vor dori sa vanda terenuri agricole vor face un singur drum la primarie, unde vor informa ca au o oferta de cumparare, iar in termen de 30 de zile autoritatile locale vor trebui sa afiseze aceasta oferta si sa ceara celor cu drept de preemptiune un aviz de vanzare.
Dupa expirarea celor 30 de zile, in lipsa unor avize, se considera ca e vorba de o aprobare tacita, iar tranzactia va poate avea loc.
Daniel Constantin a aratat ca primariile vor putea stabili o taxa pentru administrarea acestor cereri, taxa urmand a fi decisa de consiliile locale.
Constantin a precizat ca nu este stabilita o limita a suprafetelor pe care le poate cumpara un cetatean strain, Guvernul renuntand totodata la introducerea in proiectul de lege a obligativitatii cumparatorului de a detine cunostinte minime in domeniul agricol.
Actul normativ mai stabileste ca cetatenii din afara UE vor putea dobandi terenuri doar in situatia in care detin drept de resedinta intr-un stat comunitar sau intre UE si tara lor de origine exista tratate de reciprocitate in domeniu sau acorduri de liber schimb.
Conform Tratatului de aderare la UE, Romania s-a angajat ca la 1 ianuarie 2014 sa liberalizeze piata funciara, astfel incat cetatenii straini, persoane fizice, din comunitatea europeana sa poata cumpara fara restrictii terenuri agricole.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a aratat ca proiectul de lege are in vedere importanta terenurilor pentru viitorul agriculturii romanesti, dar nu impune restrictii la vanzarea acestora, ci doar anumite conditii care se regasesc deja, sub anumite forme, in Codul Civil.
Astfel, dreptul de preemptiune la cumpararea unui teren agricol, existent in prezent doar pentru cei care arendeaza suprafata respectiva, a fost extins la vecini, pentru a incuraja formarea de suprafete agricole mari, la tinerii fermieri, pana in 40 de ani, in vederea intineririi mediului rural, si la stat, reprezentat prin Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare.
Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare se va forma in urma reorganizarii si extinderii atributiilor Agentiei Domeniilor Statului, insa proiectul de lege nu stabileste situatiile in care statul ar putea exercita dreptul de preemptiune la vanzarea unui teren agricol catre un cetatean strain.
Intrebat care sunt aceste situatii, ministrul Daniel Constantin a afirmat ca ele nu sunt specificate, dar ca, de exemplu, "la un moment dat" statul ar putea decide sa cumpere suprafete mici si sa vanda suprafete mari.
Potrivit lui Constantin, persoanele care vor dori sa vanda terenuri agricole vor face un singur drum la primarie, unde vor informa ca au o oferta de cumparare, iar in termen de 30 de zile autoritatile locale vor trebui sa afiseze aceasta oferta si sa ceara celor cu drept de preemptiune un aviz de vanzare.
Dupa expirarea celor 30 de zile, in lipsa unor avize, se considera ca e vorba de o aprobare tacita, iar tranzactia va poate avea loc.
Daniel Constantin a aratat ca primariile vor putea stabili o taxa pentru administrarea acestor cereri, taxa urmand a fi decisa de consiliile locale.
Constantin a precizat ca nu este stabilita o limita a suprafetelor pe care le poate cumpara un cetatean strain, Guvernul renuntand totodata la introducerea in proiectul de lege a obligativitatii cumparatorului de a detine cunostinte minime in domeniul agricol.
Actul normativ mai stabileste ca cetatenii din afara UE vor putea dobandi terenuri doar in situatia in care detin drept de resedinta intr-un stat comunitar sau intre UE si tara lor de origine exista tratate de reciprocitate in domeniu sau acorduri de liber schimb.
O noua autoritate, care ar urma sa functioneze direct in subordinea premierului Victor Ponta, va administra toate tranzactiile cu terenuri extravilane din Romania si va putea cumpara in numele statului pamanturi agricole, incepand din anul 2014, au declarat luni surse din Ministerul Agriculturii. De asemenea, viitoarea Autoritate pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare va putea da si amenzi de sute de mii de euro celor care incalca restrictiile la tranzactia cu terenuri in extravilan. Modificarile vor fi aduse proiectului de lege privind piata funciara, care urmareste sa tina sub control tranzactiile cu terenuri agricole de pe teritoriul Romaniei, care vor fi efectuate de persoane fizice din alte state ale Uniunii Europene sau extracomunitari rezidenti in state UE.
"Prin noile reglementari, Agentia Domeniilor Statului se va transforma in Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare si simultan va trece direct in subordinea prim-ministrului", au declarat sursele citate. Noul proiect de lege urmeaza sa fie adoptat miercuri de Guvern si trimis la Parlament, pentru ca in ianuarie-februarie 2014 sa intre deja in functiune, au mentionat sursele din MADR.
Ministerul Agriculturii vrea ca, incepand din 2014, proprietarii sa-si vanda terenurile extravilane cu respectarea dreptului de preemptiune acordat, in ordine:
"Prin noile reglementari, Agentia Domeniilor Statului se va transforma in Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare si simultan va trece direct in subordinea prim-ministrului", au declarat sursele citate. Noul proiect de lege urmeaza sa fie adoptat miercuri de Guvern si trimis la Parlament, pentru ca in ianuarie-februarie 2014 sa intre deja in functiune, au mentionat sursele din MADR.
Ministerul Agriculturii vrea ca, incepand din 2014, proprietarii sa-si vanda terenurile extravilane cu respectarea dreptului de preemptiune acordat, in ordine:
- coproprietarilor persoane fizice
- arendasilor,
- vecinilor persoane fizice,
- persoanelor fizice cu varsta de pana la 40 de ani care desfasoara activitati agricole pe raza administrativ-teritoriala a localitatii unde este situat terenul respectiv,
- Statului Roman
Statul Roman va fi reprezentat, practic, de Autoritatea din subordinea premierului Ponta. Institutia va interveni in piata si va cumpara teren, folosindu-si dreptul de preemtiune, atunci cand va considera ca exista un pericol de concentrare a unei suprafete mari, de exemplu de 500 de hectare, in proprietatea unei persoane fizice straine sau unui grup restrans de astfel de persoane, au explicat sursele.
De asemenea, viitoarea Autoritate va putea cumpara terenuri agricole de la persoane foarte in varsta, care nu-si mai pot permite sa lucreze pamantul si nu doresc nici sa-l dea in arenda. "Legea va fi o plasa de siguranta", au sustinut sursele.
Pentru a putea face achizitiile, institutia trebuie sa dispuna, insa, de un fond bine capitalizat, aspect care urmeaza sa fie reglementat ulterior, cu implicarea Ministerului Finantelor Publice, trecerea institutiei in subordinea directa a prim-ministrului conferindu-i autoritate pentru obtinerea fondurilor necesare.
Ce va mai face Autoritatea din subordinea premierului:
Proprietarii care vor vrea sa vanda teren agricol , din 2014, daca legea va fi adoptata, vor trebui sa parcurga un circuit care presupune publicarea ofertei la primaria localitatii unde se afla terenul, respectarea dreptului de preemptiune al persoanelor prevazute de lege in acest sens, precum si emiterea unui aviz de catre Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare.
Pasii parcursi de proprietar, la vanzarea terenurilor extravilane:
De la 1 ianuarie 2014, Romania este obligata prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana sa-si deschida piata terenurilor agricole pentru persoanele fizice, astfel incat acestea sa poata fi cumparate atat de cetateni romani - ca in prezent - cat si de cetateni straini din state membre UE ori din tari parte a Spatiuni Economic European, precum si de cetateni provenind din state extracomunitare, dar care sunt rezidenti intr-un stat UE.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca achizitorii, potrivit noului proiect de lege, sunt urmatoarele:
De asemenea, au fost eliminate restrictii de a dobandi peste 100 de hectare de teren agricol extravilan dupa 1 ianuarie 2014.
Sanctiuni de sute de mii de euro, constatate si aplicate de Autoritatea din subordinea premierului Ponta
Autoritatea Funciara care ii va reveni in subordine premierului Ponta va constata contraventii si va aplica amenzi de pana la 500.000 de lei la hectar, in cazul incalacarii conditiilor prevazute de viitoarea lege:
Practic, derogarea expira de la 1 ianuarie 2014, insa si pana acum strainii puteau cumpara pamant extravilan romanesc, insa numai pe persoana juridica (societate comerciala, PFA etc.).
Potrivit unor date neoficiale, din totalul de 9 milioane de hectare de teren agricol din Romania, circa 700.000-800.000 de hecatre apartin unor firme care sunt detinute in totalitate sau in parte si de persoane fizice straine.
Potrivit unor oficiali din Ministerul Agriculturii, principalele diferente intre cele doua forme de detinere si exploatare a terenurilor agricole - persoane juridice respectiv persoane fizice - il reprezinta faptul ca in cazul firmelor fluxul de bani pentru achizitii si exploatare este mult mai transparent, controalele efectuate de institutiile statului sunt mai stricte, iar interventiile statului asupra dreptului de proprietate pot fi mai ample, cu respectarea legislatiei.
Din perspectiva cumparatorilor, persoanele fizice au acces la credite pe durate mai mari, ipotecare, in timp ce firmele pot lua credite la scadenta pe termene mai scurte.
Pretul terenurilor agricole in Romania variaza intre 2.000 si 5.000 de euro pe hectar, in functie de cat este de mare suprafata comasata, de accesul la imbunatatirile funciare, de fertilitate etc. Oficiali sin Ministerul Agriculturii sustin, insa, ca dupa deschiderea pietei pentru persoanele fizice straine, terenul agricol romanesc nu se va mai vinde cu sub 4.000-5.000 de euro pe hectar, in numai cativa ani.
Spre comparatie, in Franta terenul agrocol in extravilan se vinde in medie cu 14.000 de euro pe hectar, in prezent.
De asemenea, viitoarea Autoritate va putea cumpara terenuri agricole de la persoane foarte in varsta, care nu-si mai pot permite sa lucreze pamantul si nu doresc nici sa-l dea in arenda. "Legea va fi o plasa de siguranta", au sustinut sursele.
Pentru a putea face achizitiile, institutia trebuie sa dispuna, insa, de un fond bine capitalizat, aspect care urmeaza sa fie reglementat ulterior, cu implicarea Ministerului Finantelor Publice, trecerea institutiei in subordinea directa a prim-ministrului conferindu-i autoritate pentru obtinerea fondurilor necesare.
Ce va mai face Autoritatea din subordinea premierului:
- asigura publicarea ofertelor de vanzare-cumparare a treneurilor extravilane pe site-ul propriu;
- asigura verificarea exercitarii dreptului de preemptiune;
- verifica indeplinirea conditiilor legale de vanzare￢cumparare de catre potentialul cumparator, prevazute de lege;
- emite avizul prealabil incheierii contractului de vanzare￢cumparare al terenurilor cu destinatie agricola de catre persoanele fizice, cetateni romani, respectiv cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spatiul Economic European (ASEE) sau tert, precum si apatrizii cu domiciliul in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii Europene, in statele care sunt parte la Acordul privind Spatiul Economic European (ASEE) sau tert,
- infiinteaza, gestioneaza si administreaza baza datelor primite de la structurile judetene ale Autoritatii.
- constata contraventiile si aplica sanctiunile prevazute de lege.
Proprietarii care vor vrea sa vanda teren agricol , din 2014, daca legea va fi adoptata, vor trebui sa parcurga un circuit care presupune publicarea ofertei la primaria localitatii unde se afla terenul, respectarea dreptului de preemptiune al persoanelor prevazute de lege in acest sens, precum si emiterea unui aviz de catre Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare.
Pasii parcursi de proprietar, la vanzarea terenurilor extravilane:
- Vanzatorul inregistreaza la primarie o cerere prin care solicita notificarea preemptorilor si afisarea ofertei de vanzare a terenului agricol situat in extravilan. La inscriere, vazatorul va trebui sa plateasca o taxa pentru finantarea procedurilor care se vor derula. Potrivit unor surse din Ministerul Agriculturii, taxa va fi stabilita de la nivel Guvernamental si va fi in jurul a 10 lei.
- Cererea este insotita de oferta de vanzare a terenului agricol, care va cuprinde pretul cerut pentru terenul ce urmeaza a fi vandut, numele si prenumele vanzatorului, adresa completa unde are domiciliul vanzatorul, amplasamentul terenului, suprafata, categoria de folosinta si clasa de calitate, documentele cadastrale necesare vanzarii ￢ cumpararii, precum si copia documentului care atesta calitatea de proprietar.
- Primaria afiseaza oferta de vanzare in maximum 30 de zile.
- In termen de 3 zile lucratoare de la data inregistrarii cererii primaria notifica in scris preemptorii si afiseaza oferta de vanzare la sediul acesteia. Primaria are obligatia de a transmite la Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare, odata cu notificarea preemptorilor, oferta de vanzare, precum si lista preemptorilor,
- In termen de 3 zile lucratoare de la data primirii ofertei de vanzare a terenului agricol, Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare o va afisa pe site-ul acesteia.
- Daca proprietarul schimba pretul sau alti termeni ai ofertei deja introdusi in circuit, trebuie sa reia de la capat procedura.
- Preemptorii trebuie sa transmita acceptarea ofertei, insotita de documentatia din care sa rezulte ca indeplinesc conditiile pentru a cumpara terenul, pe care o comunica vanzatorului si Autoritatii pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare, in termen de 30 de zile de la data afisarii ofertei de vanzare la sediul primariei.
- Netransmiterea acceptarii ofertei in termenul prevazut duce la pierderea dreptului de preemptiune.
- Daca, in termenul de 30 de zile mai multi preemptori isi manifesta in scris intentia de cumparare, vanzatorul are obligatia de a respecta ordinea stabilita de lege sa comunice Autoritatii pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare actele necesare, in vederea verificarii indeplinirii conditiilor legale.
- Daca in termenul de 30 de zile nici unul dintre titularii dreptului de preemtiune nu isi manifesta intentia de a cumpara terenul, vanzarea terenului este libera, urmand ca vanzatorul sa instiinteze in scris Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare.
- Verificarea indeplinirii conditiilor legale de vanzare-cumparare a terenurilor agricole situate in extravilan de catre persoane fizice se va face de catre Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare.
- Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare va verifica in termen de 5 zile lucratoare de la primirea datelor prevazute de lege si va comunica vanzatorului avizul prealabil, in cazul indeplinirii conditiilor legale, respectiv nota de observatii, in cazul neindeplinirii acestora.
- In situatia in care, in urma verificarilor, Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare constata ca potentialul cumparator nu indeplineste conditiile legale, vanzatorul are dreptul sa aleaga unul dintre ofertanti.
- In cazul in care niciunul dintre titularii dreptului de preemtiune nu isi manifesta dreptul de cumparare vanzarea terenurilor se face liber, cu respectarea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca cumparatorii.
De la 1 ianuarie 2014, Romania este obligata prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana sa-si deschida piata terenurilor agricole pentru persoanele fizice, astfel incat acestea sa poata fi cumparate atat de cetateni romani - ca in prezent - cat si de cetateni straini din state membre UE ori din tari parte a Spatiuni Economic European, precum si de cetateni provenind din state extracomunitare, dar care sunt rezidenti intr-un stat UE.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca achizitorii, potrivit noului proiect de lege, sunt urmatoarele:
- Cumparatorii trebuie sa utilizeze terenurile doar potrivit categoriei de folosinta inscrise in sistemul integrat de cadastru si publicitate imobiliara. Prin exceptie, se poate schimba categoria de folosinta a terenului cumparat numai din categoria de folosinta agricol in alta categorie de folosinta agricol.
- Persoanele fizice care cumpara teren agricol situat in extravilan, pe care este amplasata o infrastructura de imbunatatiri funciare, au obligatia de a o mentine cel putin in starea de la data cumpararii, astfel cum a fost atestata prin avizul Autoritatii Nationale de Imbunatatiri Funciare.
- In cazul cetatenilor statelor terte sau apatrizilor, cu domiciliul intr-un stat tert, acestia pot cumpara teren agricol extravilan in Romania in conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciprocitate, cu respectarea legii funciare.
- Arendasii care vor sa cumpere teren agricol situat in extravilan trebuie sa detina calitatea de arendas pentru terenul respectiv, stabilita printr-un contract de arenda valabil incheiat, inregistrat la consiliul local al localitatii in raza caruia se afla suprafata respectiva, cu cel putin un an inainte de data inregistrarii ofertei de vanzare. Arendasii beneficiaza de dreptul de preemtiune prezentat mai sus.
De asemenea, au fost eliminate restrictii de a dobandi peste 100 de hectare de teren agricol extravilan dupa 1 ianuarie 2014.
Sanctiuni de sute de mii de euro, constatate si aplicate de Autoritatea din subordinea premierului Ponta
Autoritatea Funciara care ii va reveni in subordine premierului Ponta va constata contraventii si va aplica amenzi de pana la 500.000 de lei la hectar, in cazul incalacarii conditiilor prevazute de viitoarea lege:
- vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan pe care s-au stabilit zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potential arheologic evidentiat intamplator, fara avizul Ministerului Culturii, se sanctioneaza cu amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei.
- Cumparatorii care nu mentin pe o infrastructura de imbunatatiri funciare care e amplasata pe terenul respectiv macar in starea in care era cand au preluat-o vor fi amendati tot cu 50.000 -100.000 lei. In plus, sanctiunea acesti contravenienti se vor alege si cu desfiintarea noilor constructii si aducerea terenului in starea initiala, precum si refacerea infrastructurii de imbunatatiri funciare, pe cheltuiala contravenientului.
- Instrainarea prin vanzare￢cumparare a terenurilor agricole situate in extravilan fara respectarea dreptului de preemptiune este interzisa, nerespectarea interdictiei atragand sanctiunea nulitatii absolute.
- Cumparatorii care schimba ilegal destinatia terenului agricol risca amenzi de 100.000 lei/ha. Incalcarea timp de 2 ani consecutiv a acestor restrictii privind destinatia terenului se sanctioneaza cu 500.000 de lei la hectar.
De ce introduce Ministerul Agriculturii aceste filtre la tranzactia cu teren extravilan
Ministerul Agriculturii, intr-o forma intermediara a reglementarii funciare, sub forma deproiect de ordonanta de urgenta, evidentia "o situatie care, datorita circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de masuri imediate, in vederea evitarii unei grave atingeri aduse ordinii si sigurantei publice".
In noul proiect de lege se mentine prezentarea scopurilor asumate pentru filtrarea pietei funciare din 2014:- protejarea sigurantei alimentare;
- stabilirea unor masuri privind dobandirea, prin vanzare-cumparare, a dreptului de proprietate de catre persoanele fizice asupra terenurilor agricole din Romania, situate in extravilan;
- comasarea terenurilor agricole in vederea cresterii dimensiunii fermelor agricole si constituirea exploatatiilor viabile economic;
- infiintarea Autoritatii pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare.
Practic, derogarea expira de la 1 ianuarie 2014, insa si pana acum strainii puteau cumpara pamant extravilan romanesc, insa numai pe persoana juridica (societate comerciala, PFA etc.).
Potrivit unor date neoficiale, din totalul de 9 milioane de hectare de teren agricol din Romania, circa 700.000-800.000 de hecatre apartin unor firme care sunt detinute in totalitate sau in parte si de persoane fizice straine.
Potrivit unor oficiali din Ministerul Agriculturii, principalele diferente intre cele doua forme de detinere si exploatare a terenurilor agricole - persoane juridice respectiv persoane fizice - il reprezinta faptul ca in cazul firmelor fluxul de bani pentru achizitii si exploatare este mult mai transparent, controalele efectuate de institutiile statului sunt mai stricte, iar interventiile statului asupra dreptului de proprietate pot fi mai ample, cu respectarea legislatiei.
Din perspectiva cumparatorilor, persoanele fizice au acces la credite pe durate mai mari, ipotecare, in timp ce firmele pot lua credite la scadenta pe termene mai scurte.
Pretul terenurilor agricole in Romania variaza intre 2.000 si 5.000 de euro pe hectar, in functie de cat este de mare suprafata comasata, de accesul la imbunatatirile funciare, de fertilitate etc. Oficiali sin Ministerul Agriculturii sustin, insa, ca dupa deschiderea pietei pentru persoanele fizice straine, terenul agricol romanesc nu se va mai vinde cu sub 4.000-5.000 de euro pe hectar, in numai cativa ani.
Spre comparatie, in Franta terenul agrocol in extravilan se vinde in medie cu 14.000 de euro pe hectar, in prezent.
Vezi și
Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă
Europa privită din viitor
Hrana vie
Planurile in derulare sunt o munca in progres, veche de sute de ani
Duda a pus mâna pe Casa Regală
Nu poti multiplica bogatia divizand-o !
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
Fii propriul tău nutriționist
Maya ramane o civilizatie misterioasa
Slăbești daca esti motivat
Serbet de ciocolata
Medicament retras - folosit în diabet
Brexit-ul - Spaima Europei
Virusul Misterios
Sistemele solare - apă caldă
Aparitia starii de insolventa
TRUMP ESTE PRESEDINTE
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
Tavalugul Marelui Razboi - Globaliyarea - Asasinii Economici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu